Trompeta lui Putin a răgușit! Belarus a intrat în incapacitate de plată (Moody’s)

Belarus a intrat în incapacitate de plată, potrivit unei evaluări publicate joi de agenția de rating Moody’s și citată de jurnaliștii de la Meduza.

Termenul în care țara condusă de Alexandr Lukașenko a trebuit să plătească 22,9 milioane de dolari pentru eurobonduri Belarus-27 a expirat pe 13 iulie.

Ministerul de Finanțe de la Minsk a efectuat această plată în moneda națională, rubla bielorusă, motiv pentru care deținătorii de obligațiuni nu au putut primi plățile.

Agenția Moody’s notează într-o evaluare publicată joi că „plata în ruble a datoriilor în monedă străină constituie intrarea în incapacitate de plată”.

Guvernul bielorus a anunțat la sfârșitul lunii iunie că își va îndeplini în ruble obligațiile privind datoriile externe ce rezultă din eurobonduri printr-un cont la Belarusbank, urmând exemplul Rusiei.

Moody’s a anunțat pe 27 iunie că Rusia a intrat în incapacitate de plată pentru prima dată în ultimul secol după ce deţinătorii de obligaţiuni suverane ruseşti nu au primit plata cuponului pentru două emisiuni de eurobonduri în valoare de 100 de milioane de dolari.

Pe 22 iunie, președintele Vladimir Putin semnase un decret ce stabilea o nouă procedură temporară de plată a datoriei externe a Rusiei în ruble, un artificiu prin care Moscova încerca evitarea intrării în incapacitate de plată.

Ultima dată când Rusia nu şi-a rambursat datoria externă a fost în 1918, după Revoluţia Bolşevică, când Vladimir Lenin a refuzat să recunoască datoriile regimului ţarist faţă de creditorii internaţionali.

Ministerul rus al Finanţelor susţinea că plăţile în valută către creditorii externi au fost efectuate în data de 20 mai însă a recunoscut ulterior că banii nu au ajuns la creditori deoarece băncile intermediare au blocat plăţile, ca urmare a sancţiunilor occidentale.

Pe 20 mai Trezoreria Statelor Unite a decis să pună capăt unei scutiri care permitea Moscovei să își plătească datoriile în dolari, o derogare temporară de la regimul de sancțiuni acordată pentru ca investitorii să-și poată vinde titlurile.

De la începutul lunii aprilie, Rusia nu și-a mai putut plăti datoria cu dolari deținuți în băncile americane.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#incapacitate #datorie #Belarus

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.