Trump amenință UE cu taxe vamale dacă nu crește achizițiile de petrol și gaze din SUA

Statele Unite sunt deja cel mai mare furnizor de petrol și gaze naturale lichefiate (GNL) pentru țările Uniunii Europene. Cu toate acestea, într-o încercare de a reduce deficitul comercial al SUA, Donald Trump a amenințat aliații europeni cu taxe vamale pe produsele lor, dacă nu vor crește achizițiile de combustibili fosili din Statele Unite. Problema, spun experții, este că acordurile oficiale nu vor fi suficiente pentru a realiza acest obiectiv.

„Le-am spus Uniunii Europene că trebuie să umple deficitul uriaș [comercial] cu Statele Unite prin achiziții masive de petrol și gaze din țara noastră. Altfel, vor exista TAXE VAMALE peste tot!!!” a scris Trump pe platforma sa de socializare, Truth Social.

SUA sunt cel mai mare producător de petrol din lume și unul dintre principalii exportatori de GNL. În Europa, Statele Unite ocupă deja primul loc la furnizarea ambelor tipuri de combustibili. Această poziție a fost consolidată de decizia UE de a înceta achizițiile de hidrocarburi rusești după începutul războiului din Ucraina. Astfel, în prima jumătate a anului 2024, SUA au furnizat 48% din importurile de GNL ale Europei, iar în trimestrul trei, Statele Unite au acoperit 15% din importurile de petrol (cu livrări de aproximativ 2 milioane de barili pe zi), conform Eurostat.

În decembrie 2022, UE a impus un embargou asupra achizițiilor de petrol din Rusia, iar în februarie 2023 a interzis produsele petroliere. Totuși, o parte din petrolul și gazele rusești continuă să ajungă în Europa prin excepții pentru anumite țări din Europa de Est sau prin ocolirea sancțiunilor. Între timp, Rusia își păstrează locul al doilea pe piața europeană de GNL, deși rămâne mult în urma SUA, având doar 16% din importurile europene de GNL.

Potrivit unei surse anonime familiare cu subiectul, UE analizează măsuri suplimentare pentru a limita veniturile valutare rusești. Cu toate acestea, este dificil de introdus noi restricții severe asupra petrolului și gazelor, a declarat sursa pentru Bloomberg.

Uniunea Europeană a început deja să se pregătească pentru posibile complicații în relațiile comerciale cu SUA. Țările blocului ar putea să cumpere mai mult GNL din SUA, înlocuind combustibilul rusesc, a declarat președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în noiembrie. GNL este „unul dintre subiectele pe care le-am discutat”, a spus ea după o convorbire telefonică cu Trump:

„Încă primim o cantitate mare de GNL din Rusia. De ce să nu-l înlocuim cu GNL american, care este mai ieftin și ajută la reducerea costurilor energetice?”

Amenințarea lui Trump pare ciudată, având în vedere că „von der Leyen a sugerat posibilitatea de a face exact ceea ce el cere”, a spus un oficial european citat de Financial Times.

Problema este însă că în prezent capacitățile de export ale SUA sunt complet utilizate, iar extinderea livrărilor către UE ar necesita infrastructură suplimentară, spun analiștii. Președintele Joe Biden a refuzat să aprobe construcția de noi terminale de GNL, însă Trump a promis că va anula această decizie. Chiar și așa, va dura câțiva ani până când noile capacități vor fi finalizate, deși unele terminale, care au început să fie construite înainte de interdicție, vor fi puse în funcțiune în următorii ani. „Problema principală este că SUA nu au capacități libere pentru a livra GNL în Europa în acest moment”, spune Florence Schmitt, strateg în energie la Rabobank.

În plus, țările europene vor trebui să depășească prețul, într-o competiție cu cumpărătorii asiatici, adaugă el. O problemă similară este și pe piața de petrol: companiile acționează independent de guverne, luând decizii de cumpărare de la diverși furnizori. Prin urmare, este greu de spus cum acordurile guvernamentale ar putea influența acțiunile agenților economici privați, remarcă Bloomberg.

Uniunea Europeană trebuie să sprijine orice propunere de achiziționare a unei cantități mai mari de combustibil american cu o „amenințare convingătoare de contramăsuri” care ar putea fi luate dacă SUA decid să impună taxe vamale asupra exporturilor europene, consideră analiștii de la centrul de analiză Bruegel din Bruxelles.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxe #UE #SUA #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.