Măsuri de criză! Exportul de energie regenerabilă, condiționat de acoperirea necesităților interne

Secretarul de stat la Ministerul Energiei, Constantin Borosan, a convocat o ședință cu producătorii independenți de energie regenerabilă din țară, care activează pe piața liberă, pentru a discuta modalitățile de integrare a energiei verzi în rețeaua electrică locală și acoperirea consumului intern. În prezent, producătorii din piața liberă exportă energia electrică produsă în anumite intervale, în timp ce, în orele de vârf de consum, Energocom este nevoit să importe energie din România, la prețuri mai mari.

La întâlnire au participat reprezentanți ai companiilor care administrează centrale electrice eoliene și fotovoltaice cu o capacitate totală de aproximativ 215 MW. În urma discuțiilor, s-a ajuns la concluzia că energia regenerabilă joacă un rol esențial în atenuarea crizei energetice și poate contribui semnificativ la asigurarea unei părți importante din necesarul de energie în perioadele cu consum maxim.

Una dintre principalele decizii luate a fost elaborarea unui mecanism ce va permite, începând cu 1 ianuarie 2025, achiziționarea prioritară a energiei regenerabile de către Energocom pentru a acoperi deficitul energetic intern, dar și posibilitatea exportului de energie verde atunci când cerințele interne sunt satisfăcute. În acest sens, Energocom a pregătit și transmis producătorilor de energie regenerabilă contracte cadru pentru achiziția de energie electrică.

„În 2022 a fost interzis exportul de energie electrică. Acum, cantitățile de energie regenerabilă sunt semnificativ mai mari, iar noi dorim să aplicăm un mecanism echitabil și flexibil, care să fie benefic și producătorilor, permițându-le să exporte atunci când consumul intern este acoperit,” a declarat Constantin Borosan.

Potrivit datelor, capacitatea instalată de producție a energiei din surse regenerabile în Republica Moldova a crescut cu peste 55% în 2024 comparativ cu anul anterior. Cele mai mari progrese au fost înregistrate în domeniul instalațiilor fotovoltaice. În trimestrul trei al anului curent, Moldova a ajuns să dețină centrale electrice din surse regenerabile cu o capacitate totală de 521 MW, de 11 ori mai mult decât în 2019.

În cazul instalațiilor fotovoltaice, capacitatea a crescut de la 185 MW în 2023 la 344 MW în 2024, aproape dublându-se. De asemenea, capacitatea instalațiilor eoliene a crescut cu peste 22%, de la 126 MW în 2023 la 154 MW în 2024.

Dintre centralele fotovoltaice instalate, 119 MW au fost realizate în baza mecanismului de sprijin tarif fix, iar 84,5 MW au fost instalate fără sprijin, fiind comercializate pe piața liberă. În domeniul eolian, centralele din piața liberă au o capacitate de 128 MW, iar cele construite pe baza legii privind energia regenerabilă din 2007 au o capacitate de 25,9 MW.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fotovoltaica #eoliană #export #interdictie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.