Trump rupe tăcerea: „Gata cu Musk!” – miliardarul, amenințat cu represalii

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat sâmbătă că relația sa cu Elon Musk a luat sfârșit, lansând în același timp un avertisment dur: vor exista „consecințe serioase” dacă cel mai bogat om din lume va finanța candidați democrați care se opun proiectului său de lege privind taxele și cheltuielile bugetare.

Într-un interviu telefonic acordat NBC News, Trump a refuzat să detalieze ce ar putea însemna aceste „consecințe”, dar a confirmat că nu mai are nicio intenție de a relua legătura cu Musk: „Nu, nu am nicio intenție să-i vorbesc. Relația noastră s-a terminat”, a spus el, citat de Reuters.

Totuși, președintele a precizat că nu s-a gândit la suspendarea contractelor guvernamentale cu companiile lui Musk, cum ar fi serviciul de internet prin satelit Starlink sau lansările spațiale ale SpaceX.

Conflictele dintre cei doi au escaladat după ce Musk a numit legea promovată de Trump o „abominație dezgustătoare”, complicând adoptarea acesteia în Congres. Proiectul de lege, deja aprobat cu greu în Camera Reprezentanților, este analizat acum de Senat, unde republicanii au o majoritate fragilă. Analiștii independenți estimează că legea ar adăuga 2,4 trilioane de dolari la datoria națională a SUA, deja ajunsă la 36,2 trilioane de dolari – aspect ce provoacă îngrijorare inclusiv în rândul republicanilor fiscali conservatori.

În mijlocul disputei, Musk a șters mai multe postări critice de pe rețeaua X (fostul Twitter), inclusiv una în care susținea deschis demiterea lui Trump și înlocuirea acestuia cu vicepreședintele J.D. Vance. „Da”, răspunsese Musk într-un comentariu viral la postarea: „Trump vs Elon. Cine câștigă? Mizez pe Elon. Trump ar trebui demis.”

Cu toate acestea, apropiați ai lui Musk afirmă că furia acestuia s-a temperat, iar unii speră într-o eventuală reconciliere. Vicepreședintele Vance a declarat: „Sunt mereu loial președintelui. Sper ca Elon să revină în echipă, chiar dacă acum pare dificil după ce a detonat totul.”

Elon Musk a fost unul dintre principalii finanțatori ai campaniei lui Trump în 2024, contribuind cu aproximativ 300 de milioane de dolari în alegerile din anul precedent. În plus, Trump îl numise recent pe Musk în fruntea Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală, însă rezultatele au fost modeste: doar 0,5% din cheltuielile federale au fost reduse, departe de ținta declarată de 2 trilioane de dolari.

Trump a declarat că este încrezător că proiectul său bugetar va fi adoptat până de 4 iulie, Ziua Independenței SUA: „Cei care erau ezitanți sunt acum entuziasmați. Ne așteptăm să treacă.”

Cei doi lideri au fost văzuți împreună la mai multe evenimente, inclusiv la gale UFC. Sâmbătă seara, Trump urmează să participe la un nou meci în New Jersey, dar Musk nu este așteptat la eveniment.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Musk #scandal #Trump

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina