Un milirdar de peste Prut a lăsat un Ferrari 10 ani într-o parcare

08 Iun. 2025, 09:28
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Iun. 2025, 09:28 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fostul jucător de tenis și om de afaceri Ion Țiriac a devenit din nou subiectul presei internaționale, după ce un amplu reportaj a scos în evidență că românul a reușit să construiască o avere estimată la peste 2,1 miliarde de dolari, depășind astfel orice alt nume din istoria tenisului mondial – inclusiv legende precum Roger Federer, Novak Djokovic și Rafael Nadal.

Deși nu a fost niciodată o vedetă de top pe terenul de joc – cel mai bun clasament al său fiind locul 55 ATP – Ion Țiriac a câștigat Roland Garros la dublu alături de Ilie Năstase și a fost parte a echipei României care a atins finala Cupei Davis în 1972. Însă adevărata sa performanță s-a scris în afara terenului, prin investiții strategice și o viziune rar întâlnită în lumea sportului.

După căderea comunismului, Țiriac a fondat prima bancă privată din România, punând bazele unui imperiu financiar care s-a extins în asigurări, leasing, automobile, imobiliare și sport. În 2002, a preluat turneul de tenis Masters 1000 de la Madrid și l-a transformat într-unul dintre cele mai profitabile evenimente din circuit, schimbând data în calendar și revoluționând formatul, notează profit.ro.

Conform Forbes, averea sa este cu mult peste cele ale superstarurilor tenisului actual:

Roger Federer: 550 milioane dolari
Serena Williams: 300 milioane dolari
Novak Djokovic: 250 milioane dolari
Rafael Nadal: 240 milioane dolari
La doar 21 de ani, Carlos Alcaraz a acumulat aproximativ 70 milioane dolari din premii și sponsorizări, dar rămâne la mare distanță de miliardarul român.

Cu un stil de viață opulent, Țiriac este cunoscut și pentru pasiunea sa pentru automobile – deținând o colecție de peste 400 de mașini rare, expuse publicului la Muzeul Țiriac Collection. Una dintre celebrele sale povești implică un Ferrari F40 uitat timp de 10 ani într-o parcare din München, pe care și l-a amintit doar la insistențele administratorului garajului.

Ion Țiriac a fost, de-a lungul anilor, și o figură inovatoare – uneori controversată – în organizarea de turnee. A introdus zgura albastră la Madrid în 2012 și a înlocuit copiii de mingi cu modele profesioniste, generând reacții puternice în lumea tenisului.

Astăzi, la 85 de ani, Țiriac rămâne cel mai bogat tenisman din toate timpurile, un simbol al tranziției de la sportiv de performanță la vizionar în afaceri. Turneul Țiriac Open din București îi poartă numele și onorează contribuția sa la dezvoltarea tenisului românesc. Dintr-un copil crescut în lipsuri, într-o Românie marcată de război, Ion Țiriac a devenit un nume sinonim cu succesul în Europa de Est.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

28 Mai 2026, 16:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
28 Mai 2026, 16:43 // Actual //  Grîu Tatiana

Autoritatea Aeronautică Civilă urmează să-și extindă structura și să angajeze încă trei specialiști pentru a face față noilor reguli europene privind securitatea informațiilor în aviație. Guvernul propune majorarea numărului de angajați de la 93 la 96 și crearea unui nou „Serviciu securitate informațională”, care va monitoriza riscurile cibernetice și incidentele ce pot afecta siguranța zborurilor.

Noua subdiviziune va avea trei angajați: un șef de serviciu și doi inspectori principali. Aceștia vor verifica modul în care companiile și operatorii aeronautici gestionează riscurile informatice, vor efectua audituri și vor monitoriza incidentele de securitate cibernetică din domeniul aviației civile. Totodată, serviciul va coopera cu instituțiile europene și autoritățile internaționale de profil.

Implementarea modificărilor va costa aproape 987 de mii de lei anual. Fondul anual de salarizare pentru cele trei funcții noi este estimat la 959 028 le. Salariul lunar total pentru șeful Serviciului securitate informațională va ajunge la 29 543 de lei, iar cei doi inspectori principali vor avea câte 25 188 de lei lunar.

Documentul mai prevede și crearea unui Serviciu informare și comunicare cu mass-media, care va fi subordonat direct directorului AAC și se va ocupa de relația cu presa, conferințe și comunicarea publică a instituției.

Pe lângă noile servicii, mai multe subdiviziuni își schimbă statutul. Secția licențiere personal aeronautic va deveni direcție, la fel ca și Secția administrativă și management al documentelor. Direcția supraveghere economică și management financiar va primi încă o unitate de personal, ajungând la opt angajați.

Proiectul de hotărâre a Guvernului a fost elaborat de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în contextul obligațiilor asumate de Republica Moldova prin Acordul privind spațiul aerian comun cu Uniunea Europeană. Noile prevederi europene în domeniul securității informațiilor din aviație vor intra în vigoare pe 12 noiembrie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!