Turismul din Grecia nu şi-a revenit. Antreprenorii dau vina pe guvern: „Nu a acţionat cum trebuie”

Până la pandemia globală de coronavirus, turismul aducea o contribuție de peste 10% la PIB-ul Greciei. De exemplu, în 2019, Grecia câștigase din turism peste 21 de miliarde de euro, adică 12,5 din Produsul Intern Brut.

Începând cu anul trecut situația s-a înrăutățit, iar acum nu pare să se îmbunătățească. Antreprenorii au fost grav afectați de situație. Nicole Christatu se ocupă de afacerea familiei ei, o cofetărie care este deschisă încă din anul 1936.

„Consider că guvernul nu a acționat cum trebuie în timpul pandemiei. Am fost în carantină timp de 8 luni, dar avem în continuare o incidență mare. Afectează foarte mult angajații. Afectează economia deoarece restaurantele și hotelurile nu nu mai funcționează cum trebuie, iar oamenii nu mai sunt plătiți nici măcar vara. Iarna este cu atât mai greu”, a spus Christatu.

Operatorii de turism se așteptau ca anul acesta să recupereze 30-35% din pierderile anului trecut. Situația din Mykonos, unde muzica a fost interzisă în cluburi le-a stricat planurile multora. Acum, turiștii preferă să se îndrepte către destinații unde restricțiile nu sunt atât de drastice, cum ar fi Bulgaria sau Turcia, scrie Aleph News.

Desigur, turiștii care nu se lasă intimidați de restricții, au găsit foarte repede alternative pentru a se distra în continuare. Majoritatea au ales să vină cu boxele portabile sau chiar să asculte muzică de pe telefon în locațiile care înainte de pandemie erau animate de petreceri extravagante.

#Redresare economică #antreprenori #economie #turism #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe fondul tensiunilor geopolitice şi al incertitudinilor economice, investitorii pariază tot mai mult pe aur în 2025. Preţul metalului preţios a urcat cu aproape 30% de la începutul anului pe piaţa spot, iar contractele futures ating acum circa 3.400 de dolari pe uncie (28 de grame), potrivit MarketWatch. Evoluţia este determinată de conflictul dintre Israel şi Iran, temerile privind noile tarife comerciale ale lui Donald Trump şi inflaţia relativ ridicată în Statele Unite.

Cererea pentru plasamente de siguranţă – unde se încadrează şi francul elveţian – a crescut pe fondul acestor incertitudini, iar estimările arată că trendul ascendent va continua, spune Mihai Căruntu, vicepreşedinte al Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România, citat de businessmgazin.ro.

„Aurul a crescut foarte mult anul acesta şi în ultimele 12 luni; s-a apreciat şi francul elveţian, alt activ de refugiu. Incertitudinea mai mare s-a văzut pe cotaţiile aurului, care a avut o decadă foarte bună, un randament anualizat de 8% în ultimii zece ani. Este foarte mult pentru că aurul a avut nişte decenii în care a stagnat”, explică el.

De la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, aurul s-a numărat printre cele mai performante active la nivel global. Politicile comerciale imprevizibile, în special noile taxe vamale, au amplificat temerile legate de un posibil război comercial, alimentând inflaţia, încetinind perspectivele economice şi determinând investitorii să caute refugiu în metalul preţios.

De altfel, indicele S&P 500 – de referinţă pentru Wall Street, cea mai mare piaţă de capital din lume – înregistrează o creştere de 2,8% în 2025, sub indicele paneuropean Stoxx 600, pe care l-a depăşit constant în ultimii ani. Până nu demult, S&P 500 se afla în teritoriu negativ anul acesta.

„Din anii 1920-1930 încoace, aurul n-a crescut, în medie, cu mai mult de 5%. Estimările sunt că va continua să crească pentru că este incertitudine mare. Dacă vorbim de tarifele lui Trump, ele ar pune în pericol creşterea economică, ar alimenta inflaţia şi deci ar influenţa profiturile corporate”, mai spune Mihai Căruntu.