Creierul tău are limite. Modalități prin care te poți autodepăși și genera idei originale și creative

Annie Murphy Paul scriitoare și autoarea cărții „The Extended Mind: The Power of Thinking Outside the Brain„ spune că, pentru a genera inteligente, creative și originale nu ne putem baza doar pe creier. Iată câteva modalități prin care poți depăși limitele creierului tău și în rezultat te poți autodepăși.

Ideile sunt preluate din cartea autoarei:

1. „Gândirea” nu se întâmplă numai în creier

Acum mai bine de 20 de ani, doi filozofi, Andy Clark și David Chalmers, au scris un articol din jurnal care s-a deschis cu o întrebare: „Unde se oprește mintea și începe restul lumii?” Acum, acea întrebare pare să aibă un răspuns evident, nu? Mintea se oprește la cap. Dar Clark și Chalmers au susținut că această presupunere – pe cât de comună este – este greșită. Mintea, au spus ei, ia elemente din afara capului și le atrage în procesul de gândire. Aceste „extensii” mentale ne permit să gândim în moduri în care creierul nostru nu s-ar putea descurca singur. Ei au numit acest fenomen „mintea extinsă”.

2. Gândirea este o experință a întregului corp

Noi, în Occident, suntem obișnuiți să percepem mintea și corpul ca fiind separate. Dar un câmp în plină dezvoltare numit „cunoaștere întruchipată” demonstrează că gândirea este de fapt o experiență a întregului corp. Acest lucru este adevărat în câteva moduri diferite.

În primul rând, senzațiile interne ale corpului – „sentimentele noastre intuitive” – ne ghidează percepțiile și reacțiile. Când învățăm să ne conectăm la aceste semnale interioare, le putem folosi pentru a lua decizii mai solide și chiar pentru a ne conecta mai eficient cu alte persoane.

În al doilea rând, mișcările pe care le fac corpurile noastre afectează modul în care gândim. Am ajuns să credem că gândirea serioasă presupune să stăm liniștiți, dar cercetările arată că mișcarea – mersul pe jos, exerciții fizice, acționarea lucrurilor – îmbunătățește procesele noastre mentale în moduri care nu se întâmplă când stăm culcați.

În al treilea rând, un anumit tip de mișcare – gesturile pe care le facem cu mâinile – ne extinde gândirea prin captarea și exprimarea conceptelor pe care încă nu le putem exprima în cuvinte. Cercetările arată că ideile noastre cele mai avansate și cele mai de ultimă generație apar adesea mai întâi în mișcările mâinilor noastre – mișcări pe care le folosim apoi pentru a informa și a construi o relatare verbală a ceea ce gândim.

3. Putem, de asemenea, să ne extindem mintea cu spațiul fizic

În cultura noastră este obișnuit să comparăm creierul cu un computer, dar aceasta este o analogie profund defectuoasă. Un laptop funcționează la fel, indiferent dacă este deschis pe o masă într-un birou sau pe o bancă dintr-un parc. Dar creierele umane nu sunt așa – sunt extrem de sensibile la context. Unul dintre cele mai fertile și fructuoase locuri pentru a „gândi” este natura. Asta pentru că, de-a lungul evoluției, creierul nostru a fost adaptat la tipul de informații senzoriale disponibile în lumea naturală. Petrecerea timpului într-un mediu construit, extrem de proiectat, foarte dur, ne drenează resursele mentale, în timp ce petrecerea timpului în natură le completează. De asemenea, putem aranja în mod deliberat spațiile interioare pe care le ocupăm în moduri care ne extind gândirea. Cercetările arată că este deosebit de important ca noi să simțim un sentiment de control și de proprietate asupra spațiului în care ne învățăm sau lucrăm. De asemenea, este important să încorporați în aceste spații indicii de identitate – adică obiecte sau simboluri ale cine sunteți, ceea ce faceți în acel spațiu – și, de asemenea, indicii de apartenență – obiecte sau simboluri care vă reprezintă apartenența la un grup semnificativ pentru tine.

4. Putem extinde mintea cu interacțiunile sociale pe care le avem cu alți oameni

Atât de des, presupunem că gândirea reală – gândirea serioasă – se face singură, aplecată asupra unei cărți sau a unui carnet de notițe Dar, de fapt, oamenii gândesc cel mai bine atunci când interacționează cu ceilalți. Activitățile sociale precum dezbaterea, povestirea și predarea activează procesele mentale care rămân inactive atunci când suntem singuri. De fapt, atunci când ne structurăm interacțiunile cu ceilalți în mod corect, putem angaja de fapt un fel de minte de grup – o entitate colectivă care este mai inteligentă decât oricare dintre membrii săi.

5. Creierul „gol”, creierul „nedescoperit” nu este acel puternic

Auzim multe despre cât de uimitor este creierul, dar povestea științifică mai puțin cunoscută din ultimii 20 de ani este cât de mult au aflat cercetătorii despre limitele creierului. Aceste limite nu sunt o chestiune de diferențe individuale în inteligență; sunt comune tuturor creierelor noastre. Sunt produsul statutului creierului ca organ biologic, unul care a evoluat pentru a face lucruri care sunt foarte diferite de ceea ce îi cerem în lumea noastră complexă, centrată pe cunoaștere.

Utilizarea resurselor minții extinse permite creierului să „depășească”, să facă mai mult decât ar fi posibil de unul singur. De fapt, ne putem gândi la experți printre noi ca la acei oameni care au stăpânit arta gândirii în afara creierului. Cercetările arată că cei ce înregistrează performanțe deosebite nu fac totul „în cap”, ei își obțin rezultatele superioare prin integrarea resurselor interne și externe.

Când cultivăm intenționat capacitatea de a gândi în afara creierului, se deschide o nouă lume a posibilităților; obținem acces la rezerve de intuiție, memorie, atenție și motivație care nu sunt disponibile creierului gol. Pentru a genera ide inteligente, creative și originale de care suntem capabili, nu ne putem baza doar pe creier. Trebuie să gândim în afara creierului.

#limite #autodepasire #creier #dezvoltare personală

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul din Monaco este implicat într-o anchetă penală discretă, care durează de cinci ani, privind posibila acordare preferențială a unui contract public către compania de elicoptere Monacair, deținută de Andrea și Pierre Casiraghi, nepoții prințului Albert II. Informațiile au fost dezvăluite de agenția Bloomberg, care citează surse judiciare și documente din anchetă.

Potrivit anchetatorilor, o funcționară de rang înalt ar fi deschis un canal informal de comunicare cu reprezentanții Monacair și le-ar fi transmis instrucțiuni clare privind criteriile necesare pentru câștigarea contractului, care viza ruta aeriană dintre Monaco și Aeroportul Internațional din Nisa.

Fosta funcționară Catherine Mariani, acum pensionată, a declarat în fața poliției că „rezultatul era predeterminat”. În mărturia sa, ea a spus că „oferta Monacair era preferată” și că „probabil acest lucru se datora faptului că Pierre și Andrea Casiraghi erau membri ai familiei princiare”.

Autoritățile din principat se pregătesc acum să îi audieze oficial pe cei doi Casiraghi, o măsură cu implicații politice sensibile care pune presiune directă pe prințul Albert. Acesta, alături de nepoții săi, neagă orice abatere legală sau influență exercitată în procesul de atribuire a contractului.

Ruta Nisa–Monaco este una extrem de profitabilă și strategică pentru accesul rapid în principat, iar licitația pentru drepturile de operare a fost una strict reglementată. În ciuda acestui fapt, ancheta a scos la iveală suspiciuni serioase privind lipsa de imparțialitate și posibila utilizare a influenței de familie.

În timp ce publicul monegasc și presa internațională urmăresc cu atenție evoluția cazului, palatul princiar tace. Este pentru prima dată în ultimii ani când familia conducătoare a Monaco se confruntă cu o anchetă penală care implică direct interese financiare personale.