Ucraina suplimentează trenurile spre Chișinău. Mai multe vagoane din Odesa și Kiev

Compania feroviară ucraineană Ukrzaliznytsia anunță că, începând din 20 decembrie a suplimentat numărul vagoanelor de la Kiev și Odesa. Compania ucraineană susține că deja a pus în vânzare biletele, ca reacție la dificultățile apărute în traversarea frontierei Republicii Moldova prin alte tipuri de transport.

Potrivit companiei, decizia vine ca răspuns prompt la situația de la frontieră, iar Ukrzaliznytsia monitorizează în continuare evoluțiile și este pregătită să majoreze capacitatea curselor feroviare spre Chișinău, dacă va fi necesar. Scopul este asigurarea libertății de circulație pentru cetățenii ambelor state, între Republica Moldova și Ucraina.

Totodată, reprezentanții căilor ferate ucrainene au transmis condoleanțe familiilor victimelor atacurilor din Odesa și au exprimat sprijin pentru toate persoanele rănite și pentru cei apropiați acestora.

Joi, 18 decembrie, în jurul orei 16:00, o dronă kamikaze rusă a lovit podul peste râul Nistru, în apropierea satului Maiaki, pe autostrada M-15 Odesa-Reni.

Podul era singurul pod ucrainean rămas peste Nistru în regiunea Odesa, fiind o rută esențială pentru călătoriile către Moldova și mai departe către România, potrivit Kyiv Post.

Celălalt pod, la Zatoka, care traversează mai la sud, la gura Nistrului, a fost ținta a sute de atacuri de la începutul invaziei pe scară largă și este de mult timp impracticabil, mai precizează sursa citată.

Traficul pe autostrada Odesa-Reni spre granița de stat cu Moldova a fost blocat temporar în ambele sensuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Odesa #Kiev #tren

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.