UE a aprobat cel de-al 13-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei

Uniunea Europeană a adoptat astăzi un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, la doi ani de la debutul invaziei în Ucraina, a anunţat Josep Borrell pe platforma X.

Noile măsuri se aplică atât Federaţiei Ruse, cât şi ţărilor terţe care au sprijinit Rusia în efortul de război în Ucraina.

Consiliul a decis să impună măsuri restrictive împotriva a încă 106 persoane fizice şi 88 de entităţi juridice.

Sancţiunile vizează în primul rând sectoarele militar şi de apărare ale Federaţiei Ruse, precum şi reprezentanţii sistemului judiciar, politicienii locali şi persoanele responsabile pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni, notează Consiliul Uniunii Europene într-un comunicat de presă oficial.

Persoanele desemnate fac obiectul unei îngheţări a activelor, iar cetăţenilor şi societăţilor din UE li se interzice să pună fonduri la dispoziţia acestora. Persoanele fizice vor avea interdicţia să intre sau să tranziteze teritoriile UE.

Consiliul a adăugat 27 de noi entităţi pe lista celor care sprijină în mod direct complexul militar şi industrial al Rusiei în războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Unele dintre aceste entităţi sunt situate în ţări terţe precum India, Sri Lanka, China, Serbia, Kazahstan, Thailanda şi Turcia şi au fost implicate în eludarea restricţiilor comerciale, iar altele sunt entităţi ruseşti implicate în dezvoltarea, producţia şi furnizarea de componente electronice pentru complexul militar şi industrial al Rusiei.

În plus, noul pachet de sancţiuni extinde lista articolelor restricţionate care ar putea contribui la îmbunătăţirea tehnologică a sectorului de apărare şi securitate al Rusiei prin adăugarea de componente pentru dezvoltarea şi producţia de vehicule aeriene fără pilot (UAV).

Totodată, UE a decis introducerea de restricţii suplimentare privind exporturile de bunuri care contribuie în special la consolidarea capacităţilor industriale ruseşti, cum ar fi transformatoarele electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#sanctiuni #occident #razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în trading și crypto, Alexandru Ignat, CEO-ul Double Case, avertizează că fenomenul escrocheriilor financiare este mai grav decât arată mesajele oficiale recente și spune că Republica Moldova a devenit vulnerabilă în contextul actualului cadru legislativ.

Într-o analiză publicată de The List, Ignat confirmă creșterea cazurilor de fraudă și susține că metodele utilizate de escroci sunt tot mai sofisticate, inclusiv prin apeluri telefonice, branding fals și manipulare online. Potrivit lui, problema este amplificată de faptul că există o dorință reală a populației de a investi, însă nivelul de educație financiară rămâne redus.

Expertul atrage atenția că legislația adoptată în 2025 interzice anumite instrumente financiare derivate pentru investitorii de retail, dar nu oprește investițiile în sine. Astfel apare un paradox: actorii locali sunt restricționați, în timp ce platformele din exterior continuă să contacteze cetățeni moldoveni și să le propună investiții riscante.

„Restricțiile nu reduc dorința de a investi – uneori o amplifică”, susține Ignat, explicând că, în lipsa alternativelor reglementate, oamenii ajung să investească în oferte găsite online.

În opinia expertului, soluția ar fi reevaluarea urgentă a cadrului legal și eliminarea prevederilor care au creat un vid operațional.

„Legea nu reduce riscul, ci îl exportă”, afirmă acesta, adăugând că piața nu dispare, ci se mută în afara jurisdicției, unde investitorii sunt mai puțin protejați.

Amintim că Președinția Republicii Moldova și Banca Națională a Moldovei au emis avertizări privind creșterea alarmantă a cazurilor de escrocherii financiare și a ofertelor suspecte de investiții care circulă în spațiul public.

Președinta Maia Sandu a subliniat într-o declarație oficială că „doar hoții cer bani, parole sau promit câștiguri rapide prin telefon sau internet”, atrăgând atenția asupra riscurilor la care se expun cetățenii dacă răspund unor astfel de propuneri.

Banca Națională a Moldovei a emis, de asemenea, un comunicat în care precizează că nu contactează persoanele pentru a le propune investiții, nu solicită plăți sau transferuri de bani, nu acordă credite și nu intermediază contractarea produselor financiare, iar instituția nu oferă produse investiționale către public. BNM a reiterat că investițiile în criptovalute nu sunt reglementate în Republica Moldova, iar fondurile utilizatorilor nu beneficiază de protecție în acest context. Aceste avertizări oficiale vin pe fondul unor oferte tot mai frecvente și agresive, mai ales prin apeluri telefonice, mesaje sau rețele sociale, care promit câștiguri rapide și sigure.