UE a aprobat cel de-al 13-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei

Uniunea Europeană a adoptat astăzi un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, la doi ani de la debutul invaziei în Ucraina, a anunţat Josep Borrell pe platforma X.

Noile măsuri se aplică atât Federaţiei Ruse, cât şi ţărilor terţe care au sprijinit Rusia în efortul de război în Ucraina.

Consiliul a decis să impună măsuri restrictive împotriva a încă 106 persoane fizice şi 88 de entităţi juridice.

Sancţiunile vizează în primul rând sectoarele militar şi de apărare ale Federaţiei Ruse, precum şi reprezentanţii sistemului judiciar, politicienii locali şi persoanele responsabile pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni, notează Consiliul Uniunii Europene într-un comunicat de presă oficial.

Persoanele desemnate fac obiectul unei îngheţări a activelor, iar cetăţenilor şi societăţilor din UE li se interzice să pună fonduri la dispoziţia acestora. Persoanele fizice vor avea interdicţia să intre sau să tranziteze teritoriile UE.

Consiliul a adăugat 27 de noi entităţi pe lista celor care sprijină în mod direct complexul militar şi industrial al Rusiei în războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Unele dintre aceste entităţi sunt situate în ţări terţe precum India, Sri Lanka, China, Serbia, Kazahstan, Thailanda şi Turcia şi au fost implicate în eludarea restricţiilor comerciale, iar altele sunt entităţi ruseşti implicate în dezvoltarea, producţia şi furnizarea de componente electronice pentru complexul militar şi industrial al Rusiei.

În plus, noul pachet de sancţiuni extinde lista articolelor restricţionate care ar putea contribui la îmbunătăţirea tehnologică a sectorului de apărare şi securitate al Rusiei prin adăugarea de componente pentru dezvoltarea şi producţia de vehicule aeriene fără pilot (UAV).

Totodată, UE a decis introducerea de restricţii suplimentare privind exporturile de bunuri care contribuie în special la consolidarea capacităţilor industriale ruseşti, cum ar fi transformatoarele electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#sanctiuni #occident #razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.