UE a aprobat cel de-al 13-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei

Uniunea Europeană a adoptat astăzi un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, la doi ani de la debutul invaziei în Ucraina, a anunţat Josep Borrell pe platforma X.

Noile măsuri se aplică atât Federaţiei Ruse, cât şi ţărilor terţe care au sprijinit Rusia în efortul de război în Ucraina.

Consiliul a decis să impună măsuri restrictive împotriva a încă 106 persoane fizice şi 88 de entităţi juridice.

Sancţiunile vizează în primul rând sectoarele militar şi de apărare ale Federaţiei Ruse, precum şi reprezentanţii sistemului judiciar, politicienii locali şi persoanele responsabile pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni, notează Consiliul Uniunii Europene într-un comunicat de presă oficial.

Persoanele desemnate fac obiectul unei îngheţări a activelor, iar cetăţenilor şi societăţilor din UE li se interzice să pună fonduri la dispoziţia acestora. Persoanele fizice vor avea interdicţia să intre sau să tranziteze teritoriile UE.

Consiliul a adăugat 27 de noi entităţi pe lista celor care sprijină în mod direct complexul militar şi industrial al Rusiei în războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Unele dintre aceste entităţi sunt situate în ţări terţe precum India, Sri Lanka, China, Serbia, Kazahstan, Thailanda şi Turcia şi au fost implicate în eludarea restricţiilor comerciale, iar altele sunt entităţi ruseşti implicate în dezvoltarea, producţia şi furnizarea de componente electronice pentru complexul militar şi industrial al Rusiei.

În plus, noul pachet de sancţiuni extinde lista articolelor restricţionate care ar putea contribui la îmbunătăţirea tehnologică a sectorului de apărare şi securitate al Rusiei prin adăugarea de componente pentru dezvoltarea şi producţia de vehicule aeriene fără pilot (UAV).

Totodată, UE a decis introducerea de restricţii suplimentare privind exporturile de bunuri care contribuie în special la consolidarea capacităţilor industriale ruseşti, cum ar fi transformatoarele electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#sanctiuni #occident #razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.