UE a aprobat cel de-al 13-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei

Uniunea Europeană a adoptat astăzi un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, la doi ani de la debutul invaziei în Ucraina, a anunţat Josep Borrell pe platforma X.

Noile măsuri se aplică atât Federaţiei Ruse, cât şi ţărilor terţe care au sprijinit Rusia în efortul de război în Ucraina.

Consiliul a decis să impună măsuri restrictive împotriva a încă 106 persoane fizice şi 88 de entităţi juridice.

Sancţiunile vizează în primul rând sectoarele militar şi de apărare ale Federaţiei Ruse, precum şi reprezentanţii sistemului judiciar, politicienii locali şi persoanele responsabile pentru deportarea ilegală a copiilor ucraineni, notează Consiliul Uniunii Europene într-un comunicat de presă oficial.

Persoanele desemnate fac obiectul unei îngheţări a activelor, iar cetăţenilor şi societăţilor din UE li se interzice să pună fonduri la dispoziţia acestora. Persoanele fizice vor avea interdicţia să intre sau să tranziteze teritoriile UE.

Consiliul a adăugat 27 de noi entităţi pe lista celor care sprijină în mod direct complexul militar şi industrial al Rusiei în războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Unele dintre aceste entităţi sunt situate în ţări terţe precum India, Sri Lanka, China, Serbia, Kazahstan, Thailanda şi Turcia şi au fost implicate în eludarea restricţiilor comerciale, iar altele sunt entităţi ruseşti implicate în dezvoltarea, producţia şi furnizarea de componente electronice pentru complexul militar şi industrial al Rusiei.

În plus, noul pachet de sancţiuni extinde lista articolelor restricţionate care ar putea contribui la îmbunătăţirea tehnologică a sectorului de apărare şi securitate al Rusiei prin adăugarea de componente pentru dezvoltarea şi producţia de vehicule aeriene fără pilot (UAV).

Totodată, UE a decis introducerea de restricţii suplimentare privind exporturile de bunuri care contribuie în special la consolidarea capacităţilor industriale ruseşti, cum ar fi transformatoarele electrice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#sanctiuni #occident #razboi #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.