UE a înregistrat un deficit al balanţei comerciale de 10 miliarde de euro. China

Uniunea Europeană a înregistrat în decembrie un deficit al balanţei comerciale de 10 miliarde de euro, faţă de un plus de 29,3 miliarde de euro în perioada similară din 2020, arată datele publicate marţi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Astfel, exporturile de bunuri ale UE s-au situat la 198,2 miliarde de euro, în creştere cu 12,5% faţă de decembrie 2020, în timp ce importurile UE au urcat cu 41,8%, până la 208,2 miliarde de euro.

Zona euro a înregistrat în decembrie 2021 un deficit al balanţei comerciale de 4,6 miliarde de euro, faţă de un plus de 28,3 miliarde de euro în perioada similară din 2020, în principal în urma majorării importurilor de energie, scrie Agerpres.

În 2021, UE a înregistrat un excedent al balanţei comerciale de 68,9 miliarde de euro, faţă de un plus de 215,8 miliarde de euro în 2020, în timp ce zona euro a raportat un excedent de 128,4 miliarde de euro, de la un plus de 233,9 miliarde de euro. Anul trecut, cea mai semnificativă creştere, atât pentru fluxurile de import, cât şi de export, a fost înregistrată în sectorul energiei, ceea ce a dus la o înrăutăţire severă a deficitului pe segmentul de energie în UE (minus 276,7 miliarde de euro în 2021 comparativ cu minus 157,2 miliarde de euro în 2020).

În urma încheierii perioadei de tranziţie, importurile UE pe relaţia cu Marea Britanie au scăzut semnificativ în 2021, respectiv cu 13,6%, în timp ce exporturile au urcat cu 1,9%.

În 2021, China a fost principalul partener comercial al UE. Acest rezultat vine în urma creşterii importurilor (cu 22,6%) şi a exporturilor (cu 10,1%), în timp ce pe relaţia cu SUA a fost înregistrat un avans al importurilor de 14,3% şi o creştere a exporturilor de 13,1%.

În ceea ce priveşte România, datele Eurostat arată că în 2021 exporturile au crescut cu 20%, până la 73,9 miliarde de euro, în timp ce importurile au urcat cu 22%, la 98,4 miliarde de euro. În aceste condiţii, deficitul balanţei comerciale a României s-a situat la 24,4 miliarde de euro, comparativ cu 18,7 miliarde de euro în 2020.

#balanta comerciala #deficit #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să piardă populație, în timp ce salariile, veniturile și speranța de viață sunt în creștere, potrivit breviarului statistic „Moldova în cifre 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică.

Potrivit documentului, populația cu reședință obișnuită a Republicii Moldova a ajuns la începutul anului 2026 la 2,36 milioane de persoane, cu aproape 23 de mii mai puțin decât cu un an înainte. Scăderea este cauzată atât de sporul natural negativ, cât și de continuarea migrației externe. În 2025, numărul deceselor l-a depășit pe cel al nașterilor cu aproximativ 10 mii de persoane, iar migrația netă a rămas negativă, țara pierzând încă 13 mii de locuitori prin emigrare.

Datele arată și o îmbătrânire accelerată a populației. Ponderea persoanelor cu vârsta între 60 și 79 de ani a crescut la 23,6% din totalul populației, în timp ce categoria persoanelor de vârstă activă continuă să se reducă.

În același timp, natalitatea continuă să scadă. În anul 2025 s-au născut doar 22,1 mii de copii, cu 6,6% mai puțini decât în anul precedent. Totodată, rata fertilității a coborât la 1,68 copii per femeie, sub nivelul necesar pentru înlocuirea generațiilor.

Pe fundalul declinului demografic, economia a înregistrat unele evoluții pozitive. Salariul mediu lunar brut a ajuns la 15.472 de lei în 2025, în creștere cu 9,8% față de anul precedent. Totuși, după ajustarea cu inflația, creșterea reală a fost de doar 1,9%.

Cele mai mari salarii continuă să fie în sectorul IT, unde media a depășit 35,7 mii de lei lunar, urmat de sectorul financiar, cu peste 28,4 mii de lei. La polul opus se află agricultura, unde salariul mediu a fost de aproximativ 10,2 mii de lei.

Un alt aspect care atrage atenția este diferența dintre mediul urban și cel rural. Venitul disponibil mediu al unei persoane din orașe a fost de 7.411 lei pe lună, față de doar 4.326 lei în sate. Astfel, locuitorii din mediul urban au avut venituri cu peste 70% mai mari decât cei din mediul rural.

Breviarul relevă și dependența continuă a gospodăriilor de banii trimiși de rudele din străinătate. Transferurile din afara țării au reprezentat 7,2% din veniturile totale ale populației, iar în mediul rural această pondere a fost și mai mare.

În ceea ce privește prețurile, inflația anuală a ajuns la 6,8%, principalul factor fiind majorarea cu 48% a tarifelor la energia electrică. Potrivit BNS, doar scumpirea energiei electrice a contribuit cu 1,7 puncte procentuale la inflația totală din 2025.