UE apasă pe trăgaci: Război total împotriva petrolului rusesc și interzicere definitivă a Nord Stream

Uniunea Europeană pregătește cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, vizând în special veniturile acesteia din petrol și infrastructura energetică strategică, potrivit unor surse citate de Financial Times. Comisia Europeană ar urma să propună marți reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc de la 60 la 45 de dolari pe baril și interzicerea completă a exploatării conductelor „Nord Stream”.

Măsurile sunt motivate de dorința de a priva Moscova de miliarde de dolari anual și de a preveni orice reluare a cooperării energetice între Rusia și UE, în special prin Germania. Sursele indică faptul că noul cancelar german, Friedrich Merz, ar fi convenit deja cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, interzicerea definitivă a „Nord Stream”, inclusiv în contextul discuțiilor discrete între oameni de afaceri ruși și americani despre o eventuală relansare parțială a „Nord Stream 2”.

Pe lângă plafonul mai sever pentru exportul de petrol, noul pachet ar putea include sancționarea suplimentară a unor bănci și companii maritime ruse, precum și o listă extinsă de petroliere aflate în serviciul Moscovei. De asemenea, UE ar urma să ofere garanții legale Belgiei, unde sunt înghețate peste 190 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Băncii Centrale a Rusiei, pentru a o proteja de eventuale procese lansate de Kremlin.

Estimările ucrainene indică faptul că o oprire totală a exporturilor de petrol ar putea priva Rusia de până la 60 de miliarde de dolari anual — o sumă comparabilă cu cheltuielile Moscovei pentru războiul din Ucraina. Cu toate acestea, eficiența măsurii este incertă, în condițiile în care Rusia a reușit până acum să ocolească o parte din sancțiunile occidentale prin intermediul așa-numitei „flote fantomă” și a asigurătorilor proprii.

În paralel, în Statele Unite, un proiect de lege aflat în Senat propune impunerea unor tarife vamale de 500% țărilor care continuă să achiziționeze resurse energetice din Rusia. Totuși, administrația de la Washington ezită să susțină pe deplin aceste măsuri, iar președintele Donald Trump a comparat recent conflictul dintre Rusia și Ucraina cu „o bătaie între copii” care ar trebui poate lăsați „să se certe până la epuizare”.

Potrivit FT, Comisia Europeană speră să obțină un consens asupra noului pachet de sancțiuni până la sfârșitul lunii iulie. Până acum, UE a reușit să depășească obiecțiile unor state ca Ungaria, cunoscută pentru opoziția față de sancțiunile antirusești.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rusiaa #Nord Stream #plafon #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.