Natalitatea se prăbușește, mortalitatea explodează! Moldova îmbătrânește și moare în tăcere

În anul 2024, Republica Moldova a înregistrat o scădere ușoară a natalității și o creștere a mortalității infantile, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Cu toate că rata fertilității a înregistrat o ușoară creștere, declinul demografic se adâncește, sporul natural rămâne negativ.

În 2024, în Moldova s-au născut 23,6 mii de copii, cu circa 500 mai puțini decât în 2023, ceea ce reprezintă o scădere de 2%. Peste jumătate dintre nou-născuți au fost băieți (12,1 mii), iar restul – fete (11,5 mii), raportul de masculinitate fiind de 105 băieți la 100 fete.

Rata natalității s-a menținut la nivelul anului precedent – 9,8 născuți-vii la 1.000 de locuitori. Un indicator în creștere este vârsta medie a mamelor la prima naștere, care a urcat la 26,8 ani, față de 25,3 ani în 2023.

Rata totală de fertilitate a fost de 1,66 copii per femeie, în ușoară creștere față de anul trecut, însă în continuare sub pragul de înlocuire a generațiilor (2,1 copii/femeie).

În 2024 au decedat 33,5 mii de persoane, cu 300 mai puține decât în 2023 (-0,8%). Totuși, rata mortalității generale a crescut de la 13,7‰ la 13,9‰. A persistat fenomenul de „supramortalitate masculină” – 115 decese ale bărbaților la 100 decese ale femeilor.

Bolile aparatului circulator și tumorile au fost principalele cauze ale deceselor, reprezentând 75,3% din total: 81,1% în cazul femeilor și 70,2% în cazul bărbaților. Mortalitatea masculină s-a evidențiat și prin cauze violente – accidente, intoxicații sau traume, unde numărul bărbaților decedați a fost de 3,9 ori mai mare decât al femeilor.

Un semnal de alarmă îl reprezintă creșterea mortalității infantile: 279 de copii cu vârsta sub un an au decedat în 2024, cu 38 mai mulți față de anul precedent. Rata mortalității infantile a urcat de la 10,0‰ în 2023 la 11,8‰ în 2024. Diferențele de gen persistă: 12,5‰ la băieți și 11,1‰ la fete.

Cele mai scăzute rate ale mortalității infantile s-au înregistrat în raioanele Cantemir, Rezina, Dubăsari, Cimișlia, Orhei, Hîncești și Șoldănești. În schimb, rate alarmante, între 15‰ și 31‰, s-au consemnat în Taraclia, Sângerei, Chișinău, Leova și Dondușeni.

În 2024, Moldova a înregistrat un spor natural negativ de -9,9 mii persoane, în creștere față de -9,7 mii în 2023. Disparitatea între sexe persistă: -5,8 mii la bărbați și -4,0 mii la femei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nastere #deces #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile BASS în 2024 au constituit 42,8 miliarde lei (99,5%), iar cheltuielile – 42,7 miliarde lei (99,3%), rezultând un excedent de 123,5 milioane lei. Totuși, auditul a semnalat erori în completarea conturilor individuale ale contribuabililor, care au influențat direct diminuarea sau majorarea pensiilor în cel puțin 19 cazuri, cu sume variind de la câțiva lei până la 25.800 lei lunar per beneficiar. Impactul financiar total estimat: 1,4 milioane lei, potrivit auditului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și a Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) pentru anul 2024

Totodată, lipsa transmiterii la timp a informațiilor despre decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de 6,83 milioane lei, din care doar 6,39 milioane lei au fost recuperate.

Inspectoratul Social de Stat a identificat, în același an, plăți necuvenite de 18,7 milioane lei sub formă de ajutoare și compensații sociale, în creștere cu 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului.

Bugetul FAOAM a înregistrat venituri de 15,93 miliarde lei și cheltuieli de 15,85 miliarde lei, executate în mare parte prin contractarea serviciilor medicale.

Contribuțiile din partea angajaților au totalizat 8,39 miliarde lei (53%), însă numărul contribuabililor a fost în scădere (740 mii persoane). Pentru persoanele neangajate, Guvernul a alocat 6,85 miliarde lei, cu o primă de asigurare similară anului anterior – 4.460 lei. Cu toate acestea, peste 142.000 de persoane nu și-au achitat prima cu facilități, ceea ce a dus la venituri ratate de circa 159 milioane lei.

O problemă majoră identificată este contractarea serviciilor medicale de către 35 de instituții fără certificate de acreditare valabile și alte 41 cu certificate expirate, în condițiile în care procesul de reacreditare a fost întârziat între 51 și 413 zile, pe fondul reformei sistemului de evaluare în sănătate.

CCRM a remarcat că sistemul de asistență medicală primară a fost plătit pentru 3,3 milioane de persoane înregistrate, în timp ce Biroul Național de Statistică indică o populație totală de doar 2,4 milioane, iar Registrul de Stat conține 4 milioane de persoane. Aceste discrepanțe sugerează posibile erori de evidență și necesitatea actualizării listelor medicilor de familie.

Din cele 21.700 de persoane transmise pentru intervenții chirurgicale (protezare sau tratamente oftalmologice), doar 12.400 au beneficiat efectiv, restul cazurilor fiind refuzuri sau amânări fără un mecanism clar de excludere din liste. Această lipsă de proceduri duce la creșterea artificială a numărului de persoane aflate în așteptare.

Curtea de Conturi recomandă consolidarea controalelor interne, actualizarea registrelor și reformarea sistemelor de evidență, pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice în domeniul social și medical.