Benzina rusească nu mai trece granița: Exporturile s-au prăbușit cu 63%! Asia a închis robinetul

Exporturile maritime de benzină ale Federației Ruse au înregistrat o prăbușire dramatică în luna mai 2025, ajungând la doar 133.000 de tone – o scădere de 47% față de aceeași perioadă a anului trecut și de 63% față de luna aprilie, potrivit datelor Centrului pentru Indici de Prețuri (CCI), consultate de publicația RBK.

Această contracție semnificativă este atribuită mai multor factori:

Oprirea totală a livrărilor către Asia, pe fondul unei conjuncturi nefavorabile de preț și a întăririi rublei. Doar în aprilie, Rusia exportase în Asia 156.000 de tone.
Lucrări de reparație prelungite la rafinăriile de petrol, în special la uzinele din Komsomolsk, Ufa și Volgograd, care au redus producția de benzină cu aproximativ 72.000 de tone.

Creșterea sezonieră a cererii interne, cauzată de perioada agricolă activă din Rusia.

În ciuda scăderii globale, Africa a devenit principala destinație pentru benzina rusească în mai, cu un volum de 90.000 de tone – o creștere de 90% față de anul trecut și de 17% față de aprilie. În primele cinci luni ale anului, exporturile către continentul african au totalizat 622.000 de tone (+3% anual). Pe locul doi s-a situat Brazilia, cu 41.000 de tone livrate în luna mai, în creștere cu 17% față de aceeași perioadă din 2024.

Potrivit lui Vladimir Nikitin, expert al agenției de analiză „Siala”, în prezent Rusia exportă lunar doar între două și patru nave de benzină. El subliniază că, deși în primăvară rafinăriile nu au fost afectate de atacuri masive ale dronelor ucrainene, riscurile erau anticipate, astfel că Rusia ar putea dispune de stocuri excedentare care vor permite o reluare a exporturilor.

Benzina nu reprezintă un produs strategic pentru export în comparație cu motorina, precizează Serghei Frolov de la NEFT Research. Exporturile de benzină includ doar excedentul neutilizat pe piața internă sau volume care nu respectă standardele ecologice rusești (Clasa 5).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#export #benzina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Veniturile BASS în 2024 au constituit 42,8 miliarde lei (99,5%), iar cheltuielile – 42,7 miliarde lei (99,3%), rezultând un excedent de 123,5 milioane lei. Totuși, auditul a semnalat erori în completarea conturilor individuale ale contribuabililor, care au influențat direct diminuarea sau majorarea pensiilor în cel puțin 19 cazuri, cu sume variind de la câțiva lei până la 25.800 lei lunar per beneficiar. Impactul financiar total estimat: 1,4 milioane lei, potrivit auditului asupra executării Bugetului Asigurărilor Sociale de Stat (BASS) și a Fondurilor Asigurării Obligatorii de Asistență Medicală (FAOAM) pentru anul 2024

Totodată, lipsa transmiterii la timp a informațiilor despre decesul beneficiarilor a generat cheltuieli nejustificate de 6,83 milioane lei, din care doar 6,39 milioane lei au fost recuperate.

Inspectoratul Social de Stat a identificat, în același an, plăți necuvenite de 18,7 milioane lei sub formă de ajutoare și compensații sociale, în creștere cu 40% față de anul precedent. Doar 0,14% din sumă a fost recuperată până la sfârșitul anului.

Bugetul FAOAM a înregistrat venituri de 15,93 miliarde lei și cheltuieli de 15,85 miliarde lei, executate în mare parte prin contractarea serviciilor medicale.

Contribuțiile din partea angajaților au totalizat 8,39 miliarde lei (53%), însă numărul contribuabililor a fost în scădere (740 mii persoane). Pentru persoanele neangajate, Guvernul a alocat 6,85 miliarde lei, cu o primă de asigurare similară anului anterior – 4.460 lei. Cu toate acestea, peste 142.000 de persoane nu și-au achitat prima cu facilități, ceea ce a dus la venituri ratate de circa 159 milioane lei.

O problemă majoră identificată este contractarea serviciilor medicale de către 35 de instituții fără certificate de acreditare valabile și alte 41 cu certificate expirate, în condițiile în care procesul de reacreditare a fost întârziat între 51 și 413 zile, pe fondul reformei sistemului de evaluare în sănătate.

CCRM a remarcat că sistemul de asistență medicală primară a fost plătit pentru 3,3 milioane de persoane înregistrate, în timp ce Biroul Național de Statistică indică o populație totală de doar 2,4 milioane, iar Registrul de Stat conține 4 milioane de persoane. Aceste discrepanțe sugerează posibile erori de evidență și necesitatea actualizării listelor medicilor de familie.

Din cele 21.700 de persoane transmise pentru intervenții chirurgicale (protezare sau tratamente oftalmologice), doar 12.400 au beneficiat efectiv, restul cazurilor fiind refuzuri sau amânări fără un mecanism clar de excludere din liste. Această lipsă de proceduri duce la creșterea artificială a numărului de persoane aflate în așteptare.

Curtea de Conturi recomandă consolidarea controalelor interne, actualizarea registrelor și reformarea sistemelor de evidență, pentru a asigura utilizarea eficientă și transparentă a fondurilor publice în domeniul social și medical.