Transnistria, în genunchi: criza gazelor aduce din nou starea de urgență economică

Tiraspolul se pregătește să reintroducă starea de urgență în economie, în contextul unei noi crize provocate de reducerea drastică a livrărilor de gaze. Așa zisul Soviet Suprem al regiunii separatiste se va reuni pe 11 iunie într-o ședință extraordinară pentru a examina formal această decizie, a anunțat serviciul de presă al legislativului local.

„Necesitatea declarării unei noi stări de urgență economică este dictată de situația dificilă, cauzată de scăderea semnificativă a livrărilor de gaze către Transnistria”, se arată într-un comunicat oficial.

Starea de urgență economică a fost aplicată anterior începând cu 11 decembrie 2024, când Gazprom a redus livrările către regiune. Ea a fost prelungită de cinci ori și a expirat oficial pe 8 iunie 2025.

Însă problemele nu au încetat. În ultimele zile, stațiile de alimentare cu combustibil nu mai au metan, în toată regiunea a fost sistată furnizarea apei calde pentru lucrări preventive, iar profesorii din regiune își vor primi banii de concediu în două tranșe din lipsă de fonduri.

Pretinsele autorități transnistrene nu au indicat clar dacă reducerea livrărilor de gaze este temporară sau dacă există perspective de reluare a fluxurilor în viitorul apropiat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #tiraspol #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie