UE se ia la trântă cu marile companii farma pentru medicamente mai ieftine

07 Feb. 2023, 16:48
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
07 Feb. 2023, 16:48 // Slider //  bani.md

UE le cere marilor producători farma medicamente mai ieftine. Big Farma, în schimb, vrea reguli mai laxe, mai multă libertate, mai multă putere, totul în numele competitivi­tăţii, şi avertizează că altfel pleacă din Europa. E aceeaşi poziţie adoptată de marii constructori auto germani spe­riaţi de revoluţia electrică, pe care de voie, de nevoie trebuie acum s-o îm­bră­­ţişeze în faţa invaziei chinezeşti, sau de industriaşii care au consumat ga­­ze ruseşti până au devenit dependenţi.

Uniunea Europeană vrea să le ofere consumatorilor europeni acces la mai multe medicamente, mai rapid şi pentru mai puţini bani, însă planurile blocului nu se suprapun cu priorităţile marilor companii farma, scrie Politico.

Un proiect de reformare a le­gislaţiei UE în domeniul farma pre­vede retragerea avantajelor de care se bucură în prezent producătorii de medicamente pentru a permite riva­lelor fără marcă să pătrundă pe piaţă mai rapid, împingând în jos preţurile pentru consumatori.

Proiectul propune reducerea pe­ri­oadei de timp de care companiile far­ma dispun pentru comercializarea me­dicamentelor proprii fără concu­renţă. În acest moment, companiile care dez­voltă medicamente de marcă au la dis­poziţie 10 ani pentru a vinde un medi­ca­ment nou fără concurenţă, după ca­re companii rivale pot lansa medica­mente „copie“ fără marcă ce împing rapid în jos preţurile, dar şi profiturile.

UE vrea să reducă perioada res­pectivă cu doi ani, însemnând că me­di­camente mai ieftine ar putea pă­trun­de mai rapid pe piaţă, iar medi­ca­mentele ar ajunge la mai mulţi oameni. Totuşi, companiile care-şi fac me­dicamentele disponibile pe toate pieţele UE primesc o parte din aceas­tă perioadă înapoi, iar asta pentru că UE vrea de asemenea să elimine ine­galităţile legate de accesul la medicamente la nivel de bloc.

În acest moment, pacienţii din Germania primesc medicamente noi cu doi ani mai devreme, în medie, decât cei din Polonia sau România.

Grupurile de consumatori şi organizaţiile societăţii civile au salutat planul UE.

Însă marile companii farma văd lucrurile diferit. Acestea argumentează că Europa este deja pe cale să rămână în urma SUA şi Chinei în cursa pentru cercetare şi dezvoltare.

Nathalie Moll, director general al Federaţiei Europene a Industriilor şi Asociaţiilor Farma (EFPIA), grupul de lobby reprezentând industria în Europa, a criticat dur propunerea, argumentând că aceasta va afecta profund competitivitatea inovatoarei industrii farma a Europei.

Philippe Drechsle, din cadrul Teva Pharmaceuticals, subliniază la rândul său faptul că Europa rămâne în urma SUA sau Chinei, atrăgând atenţia asupra costurilor ridicate legate de forţa de muncă, energie şi apă de pe continentul european.

Acesta avertizează cu privire la un viitor exod al companiilor farma din Europa dacă nu se vor asigura condiţii de concurenţă echitabile, nu se va reduce birocraţia şi din cauza directivelor privind mediul. Un avertisment similar a fost emis de constructorii auto în cazul în care UE insistă pe electrificare.

Liderii ai trei dintre cele mai mari companii farma din Europa au avertizat de asemenea recent că Europa riscă să devină o piaţă mai puţin atractivă pentru medicamente inovatoare, potrivit Bloomberg.

Toate cele trei companii anticipează vânzări şi profituri în creştere în 2023, dar susţin că deşi liderii politici spun că vor să atragă inovaţie, aceştia nu răsplătesc companiile farma pentru progrese.

Propunerea legislativă a UE va fi lansată peste aproape două luni, iar reprezentanţii industriei farma mai au deci timp pentru a o influenţa, notează Politico. Corporate Europe Observatory estimează că în Bruxelles sunt activi peste 290 de lobbişti farma, sectorul fiind printre cele mai influente din UE. Iar marile companii farma au aliaţi puternici în capitalele europene.

Şi totuşi, forţe structurale aduc tot mai aproape schimbări pentru industrie. Din cauza îmbătrânirii populaţiei europene, costurile legate de serviciile de sănătate sunt aşteptate să crească, iar preţurile medicamentelor cântăresc mult aici. Îmblânzirea acestora va fi o parte vitală din orice soluţie pe termen lung.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 13:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 13:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de porumb ale Republicii Moldova au coborât la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii șase ani, în condițiile în care fermierii amână recoltarea din cauza umidității ridicate a boabelor și a costurilor mari de uscare. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, în perioada iulie–octombrie 2026, Moldova a exportat doar 29.943 de tone de porumb, cu 4,6% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Volumul este de peste două ori și jumătate mai mic decât în sezoanele 2022 și 2023, când exporturile depășeau 79.000 de tone. Un rezultat mai slab decât cel actual a fost înregistrat doar în 2024, când livrările au însumat 26.026 de tone.

Deși cantitățile exportate s-au redus, prețul mediu a crescut cu 4,3%, până la 4,40 lei pentru un kilogram, fiind cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani. Valoarea totală a exporturilor a constituit 131,7 milioane de lei, aproape identică cu cea din perioada similară a anului trecut, de 132,5 milioane de lei.

Cea mai îngrijorătoare evoluție a fost înregistrată în octombrie, lună în care, în mod obișnuit, exporturile accelerează odată cu apariția noii recolte. În acest an, însă, Moldova a livrat peste hotare doar 1.726 de tone de porumb, cel mai mic volum pentru luna octombrie din întreaga perioadă analizată. Spre comparație, în octombrie 2021 au fost exportate aproape 50.000 de tone, iar în octombrie 2023 – peste 53.000 de tone.

Potrivit lui Iurie Rija, explicația se află chiar pe câmpurile agricultorilor. Porumbul are în prezent o umiditate de 18–20%, iar uscarea artificială la acest nivel presupune costuri care nu sunt rentabile pentru producători.

Din acest motiv, o bună parte din recolta de porumb rămâne nerecoltată, agricultorii preferând să aștepte venirea gerurilor, când boabele vor pierde natural din umiditate. La această problemă se adaugă și insuficiența spațiilor de depozitare, care îi determină pe fermieri să amâne lucrările de recoltare.

Datele analizate arată că aproape 72% din exporturile perioadei, respectiv 21.510 tone, au fost realizate în luna iulie, în principal din stocurile recoltei precedente. Ulterior, livrările s-au redus drastic: 3.434 de tone în august, 3.273 de tone în septembrie și numai 1.726 de tone în octombrie.

Cu toate acestea, economistul anticipează o posibilă revenire a exporturilor în lunile următoare. Potrivit lui Rija, recolta actuală se anunță mai bună decât cele din precedentele două sezoane, iar odată cu accelerarea recoltării, cantitățile livrate peste hotare ar urma să crească în timpul iernii.

În ceea ce privește exportatorii, piața este dominată de trei companii care au realizat împreună 58,3% din livrări. OROM-IMEXPO a exportat 6.208 tone, echivalentul a 20,7% din total, urmată de ANCOM-AGRO, cu 6.105 tone, și RUSAGRO-PRIM, cu 5.154 de tone. În clasament urmează ANVAR-COM, cu 4.080 de tone, și AVVATERRA-SM, cu 3.514 tone.

O particularitate a exporturilor de porumb este orientarea acestora spre piețele din afara Uniunii Europene. Principala destinație a fost Libanul, care a cumpărat 12.519 tone, reprezentând 41,8% din totalul exporturilor, la un preț mediu de 4,44 lei/kg.

Pe următoarele poziții s-au clasat Ucraina, cu 4.172 tone, Turcia, cu 3.995 tone, Grecia, cu 3.126 tone, și Cipru, cu 2.980 tone.