Un an de corespondență bizară, întrebări fără răspuns și decizii contradictorii. În timp ce Bruxellesul și Secretariatul Comunității Energetice cer Republicii Moldova de ani de zile să-și deschidă piața gazelor naturale pentru a rupe monopolul istoric, autoritățile de la Chișinău tocmai au decis să suspende activitatea Companiei „Natural Gaz D.C.”, un furnizor privat licențiat, invocând o lege despre securitatea statului și o „infrastructură” pe care compania, în mod oficial și confirmat de regulator, nu o deține.

Pe adresa redacției noastre a ajuns un dosar de corespondență administrativă care, citit în ordine cronologică, ridică întrebări serioase despre ceea ce se întâmplă, de fapt, pe piața gazelor naturale din Republica Moldova în plin proces de liberalizare. Am analizat aceste documente și vă prezentăm rezultatele într-un nou material din seria DOSAR NewsAlert.md.

Documentele (scrisori oficiale, notificări, răspunsuri și o decizie finală semnată pe 14 aprilie 2026) arată un an întreg de „ping-pong” administrativ între compania „Natural Gaz D.C.” SRL și Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului, constituit pe lângă Agenția Servicii Publice (ASP).

Contextul: UE cere liberalizare, R. Moldova se laudă cu reforma

Republica Moldova s-a angajat, în calitate de parte contractantă a Tratatului Comunității Energetice și în cadrul parcursului de aderare la Uniunea Europeană, să deschidă piața gazelor naturale pentru concurență.

Procesul este monitorizat direct de Secretariatul Comunității Energetice (Energy Community Secretariat) de la Viena, organismul internațional responsabil pentru urmărirea modului în care țările din afara UE își aliniază legislația energetică la acquis-ul comunitar, inclusiv la al III-lea Pachet Energetic.

Presiunea externă a dat rezultate vizibile: din 1 aprilie 2026, consumatorii non-casnici mari din Republica Moldova activează pe piața liberă a gazelor naturale, având posibilitatea să încheie contracte de furnizare la preț negociat sau să procure gaze prin platforma de tranzacționare BRM EST Moldova. Republica Moldova este pregătită pentru liberalizarea pieței de gaze naturale, procesul de reformă fiind inițiat încă din octombrie 2021, într-un context geopolitic dificil, a menționat directorul Secretariatului Comunității Energetice, Artur Lorkowski.

Pentru ca o piață să fie cu adevărat liberă, însă, este nevoie de furnizori privați care să facă concurență reală. Piața moldovenească a fost dominată zeci de ani de SA „Moldovagaz” (companie în care Gazprom deține 50% din acțiuni, iar statul moldovean 35,33%), iar de la 1 septembrie 2025 funcția de furnizor public pentru cei aproximativ 800.000 de consumatori casnici a trecut la compania de stat „Energocom”, după ce ANRE a revocat licența Moldovagaz. În acest context, unul dintre puținii furnizori privați licențiați activi pe piață este „Natural Gaz D.C.” SRL. Compania deține licență de furnizare a gazelor naturale din 15 noiembrie 2019 (AC nr. 001519), este furnizorul cu cel mai mare număr de consumatori în piața liberă, peste 200, singurul furnizor privat care livrează gaze și persoanelor fizice și, în 2024, a câștigat licitația pentru alimentarea cu gaze a „CET-Nord” din Bălți, un contract strategic pentru nordul țării.

Cu alte cuvinte, „Natural Gaz D.C.” este exact tipul de operator pe care liberalizarea trebuia să-l protejeze și să-l încurajeze.

Punctul de plecare: o notificare cu un singur articol, dar fără motiv concret

La 23 aprilie 2025, Direcția investiții și mărfuri strategice din cadrul ASP, în calitate de secretariat al Consiliului de Investiții prezidat de Prim-ministru, a expediat o primă notificare către „Natural Gaz D.C.” SRL. Documentul, semnat de șeful direcției, Ion Iordachi, consemna o constatare care, pe hârtie, sună extrem de grav: în ședința din 14 aprilie 2025, Consiliul a stabilit că firma a realizat „investiții în domeniul de importanță pentru securitatea statului, prevăzut de art. 4 din Legea nr. 174/2021″, fără a fi obținut aprobarea prealabilă impusă de art. 7 al aceleiași legi.

I se cere companiei, în termen de 30 de zile, să prezinte documente și informații „în vederea solicitării aprobării prealabile a investițiilor de importanță pentru securitatea statului”. Nerespectarea termenului atrage, conform art. 11 al Legii 174/2021, consecințe juridice grave.

Doar că notificarea nu spune concret:

• Ce investiție a făcut compania?
• Care dintre activitățile ei ar intra în vreunul dintre domeniile strict enumerate la articolul 4 din lege (energie, transporturi, apă și canalizare, comunicații, apărare, aerospațial, infrastructură electorală etc.)?
• Și mai ales: la ce literă concretă a articolului 4 se încadrează acea activitate?

Primul răspuns al companiei: întrebări legitime

Pe 30 aprilie 2025, prin scrisoarea nr. 878, „Natural Gaz D.C.” răspunde Consiliului. Tonul este cooperant, dar ferm. Compania spune că a luat act de notificare, dar că, analizând prevederile articolului 4 din Legea 174/2021, „nu am identificat careva investiții efectuate de SRL NATURAL GAZ D.C. care să corespundă domeniilor specificate în această normă”.

Administratorul companiei, Artur Pantaziev, face referire inclusiv la procesul-verbal nr. 30 din 14 aprilie 2025 al ședinței Consiliului, singurul document public, și constată o lipsă de claritate a conținutului Notei invocate, precum și „lipsa unei referințe explicite la care dintre literele art. 4 din Legea nr. 174/2021 s-ar încadra presupusele investiții”.

Compania cere, în consecință, două lucruri absolut rezonabile:

1. Precizarea expresă a activităților/investițiilor considerate de către Consiliu ca intrând sub incidența art. 4, cu indicarea literei corespunzătoare;
2. Eliberarea unei copii integrale a Notei privind activitatea companiei, la care se face referire în procesul-verbal.

Fără aceste două elemente, nu există un drept real la apărare. Nu poți demonstra că nu ai încălcat o normă dacă nu ți se spune exact ce anume ai încălcat.

Documentul este înregistrat la cancelaria ASP pe 6 mai 2025, cu ștampilă.

Pașaportul ANRE: „Nu puteți exploata infrastructură”

Pe 14 mai 2025, aparent pentru a-și proteja activitatea și a înțelege la ce se referă Consiliul, „Natural Gaz D.C.” trimite și o cerere oficială către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE), autoritatea care eliberează licențele și reglementează piața. În temeiul Legii nr. 148/2023 privind accesul la informațiile de interes public, compania întreabă direct:

1. Dacă „Natural Gaz D.C.” exploatează obiecte din infrastructura energetică — adică gestionare, operare, întreținere și protejare a sistemelor care asigură producerea, transportul și distribuția gazelor, conform Legii nr. 108/2016?

• Care dintre aceste activități îi sunt permise în baza licenței AC 001519 din 15.11.2019?

Răspunsul ANRE, semnat de directorul Eugen Carpov, este lipsit de orice ambiguitate. Autoritatea confirmă că societatea deține două licențe — una pentru furnizarea gazelor naturale și una pentru furnizarea energiei electrice. Apoi vine concluzia-cheie:

„În conformitate cu art. 85 alin. (2) din Legea nr. 108/2016, furnizorul este independent de orice întreprindere de gaze naturale care desfășoară activitatea de producere, transport sau de distribuție a gazelor naturale și nu poate deține licență pentru producerea, transportul sau distribuția gazelor naturale. Respectiv, SRL «Natural Gaz D.C.», în calitate de titular de licență pentru furnizarea gazelor naturale, nu este autorizată să desfășoare activități de gestionare, operare, întreținere sau protejare a sistemelor și echipamentelor care asigură producerea, transportul și distribuția gazelor naturale.”

Altfel spus, chiar dacă ar fi vrut, compania nu avea voie, prin lege, să „exploateze infrastructura energetică”. Ea doar cumpără gaz și îl vinde mai departe consumatorilor, tocmai ceea ce cere liberalizarea europeană, unde separarea (unbundling) dintre furnizare, transport și distribuție este un pilon al Pachetului III Energetic.

Acest document, adică răspunsul ANRE, devine piesa centrală a dosarului. Pentru că toată acuzația Consiliului se construiește, cum se va vedea în continuare, exact în jurul cuvântului „infrastructură”.

Cererea de prelungire, rămasă fără răspuns

Pe 22 mai 2025, „Natural Gaz D.C.” revine la Consiliu cu o scrisoare nouă (nr. 941), semnată digital de administrator. Compania reamintește că a cerut clarificări în 30 aprilie, că a depus cererea fizic pe 6 mai la cancelaria ASP, dar că nu a primit niciun răspuns.

În aceste condiții, solicită prelungirea termenului de 30 de zile, de la momentul primirii eventualului răspuns. Firma reiterează „angajamentul ferm de a colabora deplin cu autoritățile competente și de a furniza toate informațiile necesare”.

Nici la această scrisoare nu există un răspuns în dosar.

A doua notificare: iarăși … tăcere

Pe 29 iulie 2025, ASP trimite o a doua notificare, nr. 05/01-N/1211. De data aceasta nu mai este vorba de „Consiliul pentru promovarea proiectelor investiționale de importanță națională”, ci de „Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului”, noul organism creat prin Hotărârea Guvernului nr. 437/2025, care îl succede pe cel vechi.

În conținut, însă, notificarea este o copie funcțională a celei din aprilie: se cere repetat, în termen de 30 de zile, prezentarea documentelor prevăzute de art. 7 alin. (2) din Legea 174/2021. Singura diferență: acum amenințarea este mai clară. Consiliul poate „adopta decizia de refuz al aprobării prealabile, inclusiv atunci când investitorul nu a prezentat documentele și informațiile solicitate”.

Din nou, nicio precizare despre ce investiție concretă se cere să justifice firma, la ce literă a art. 4 se referă, și nicio copie a Notei interne cerute de companie.

Reiterarea: „am cerut clarificări tocmai pentru a respecta legea”

Pe 11 septembrie 2025, prin scrisoarea nr. 1194, „Natural Gaz D.C.” revine către Consiliu. Documentul este, probabil, piesa cea mai „emoționantă” din dosar: compania este pusă în imposibilitatea de a se conforma legii pentru că autoritatea refuză să explice ce anume îi cere.

Cităm din scrisoare:

„Menționăm respectuos că anterior ne-am adresat Consiliului cu solicitarea de a ne oferi clarificări, tocmai pentru a putea respecta întocmai legislația aplicabilă. Totuși, analizând documentele puse la dispoziție, nu am identificat răspunsuri la întrebările formulate. Din acest motiv, suntem nevoiți să reiterăm rugămintea noastră de a primi răspunsuri.”

Compania solicită, din nou, trei lucruri:

1. Precizarea expresă a activităților atribuite companiei ca încadrându-se în art. 4;
2. Transmiterea unei copii integrale a Notei interne prezentate în ședința Consiliului;
3. Eliberarea copiei dosarului administrativ întocmit pe cazul respectiv.

Cere, de asemenea, suspendarea termenului de 30 de zile până la primirea informațiilor, „întrucât dorim să evităm orice risc de neconformare involuntară”.

Decizia: refuzul aprobării pentru o activitate pe care firma, legal, nu o poate face

Pe 22 octombrie 2025, Consiliul emite scrisoarea nr. 19/318 — decizia sa oficială. Semnată de șeful adjunct, Vasile Șoldan, ea anunță: „Se refuză aprobarea prealabilă a investițiilor pentru compania «NATURAL GAZ DC» SRL, domeniul de activitate prevăzut de art. 4 lit. a) din Legea nr. 174/2021, adică exploatarea infrastructurii din domeniul energiei, al transporturilor, al apei și canalizării, al comunicațiilor, al prelucrării sau stocării datelor, a infrastructurii aerospațiale, a infrastructurii din domeniul apărării și a infrastructurii electorale, precum și a proprietăților imobiliare esențiale pentru utilizarea unor astfel de infrastructuri.”

Aici trebuie citit atent. Consiliul refuză aprobarea prealabilă pentru „exploatarea infrastructurii din domeniul energiei”.

Dar ANRE, autoritatea de reglementare, spusese negru pe alb, cu câteva luni înainte, că „Natural Gaz D.C.” nu este autorizată să desfășoare activități de gestionare, operare, întreținere sau protejare a sistemelor, adică exact ceea ce înseamnă „exploatare a infrastructurii”.

Cum poți refuza cuiva aprobarea pentru o activitate pe care, prin lege, acea firmă nici nu are dreptul să o desfășoare și pe care, de facto, nici nu o desfășoară?

Lovitura finală: suspendarea activității și retragerea licenței

Pe 14 aprilie 2026, fix când liberalizarea pieței pentru consumatorii non-casnici mari intra în vigoare (1 aprilie 2026), Consiliul dă lovitura de grație. Scrisoarea nr. 19/770, semnată din nou de Ion Iordachi, informează compania despre „suspendarea activității economice în domeniul prevăzut de art. 4 lit. a) — exploatarea infrastructurii din domeniul energiei, al transporturilor […], cu retragerea actelor permisive”.

Însă această decizie ridică cel puțin trei probleme fundamentale.

În primul rând, suspendarea vizează activitatea de „exploatare a infrastructurii din domeniul energiei și al transporturilor” — un domeniu care nu are nicio legătură cu furnizarea gazelor naturale, activitate distinctă atât din punct de vedere juridic, cât și operațional.

În al doilea rând, suspendarea sau retragerea licenței de furnizare a gazelor naturale este o prerogativă exclusivă a ANRE, organul de reglementare abilitat prin lege, ori, după caz, a instanței de judecată. Consiliul de Investiții nu dispune de asemenea atribuții și, prin urmare, acțiunea sa excedează cadrul legal de competență.

În al treilea rând, momentul ales nu pare deloc întâmplător. Lovind tocmai când piața se deschidea, decizia transmite un semnal descurajator consumatorilor care ar fi dorit să migreze către un furnizor privat — menținând, în fapt, un monopol de care concurența reală nu se putea apropia.

Decizia este luată în ședința din 7 aprilie 2026 (pct. 8.4 din Procesul-verbal nr. 34), în temeiul pct. 27.2.2 din Anexa nr. 3 la HG 437/2025.

Efectul practic: „Natural Gaz D.C.”, un furnizor privat licențiat, este scos de pe piață. În exact același moment în care autoritățile moldovene, susținute de UE și de Secretariatul Comunității Energetice, sărbătoresc intrarea consumatorilor industriali mari pe piața liberă, adică momentul în care astfel de furnizori privați ar fi trebuit să joace rolul de spărgători ai vechii configurații dominate de Moldovagaz/Gazprom, acum preluată în cea mai mare parte de compania de stat Energocom.

De ce contează: Secretariatul Comunității Energetice, „de partea” operatorilor privați

Comunitatea Energetică, organismul internațional care leagă UE de Moldova, Ucraina, Georgia și țările din Balcanii de Vest pe dimensiunea energetică a insistat ani de zile asupra unui principiu clar: piețele gazelor trebuie să fie concurențiale, transparente și accesibile pentru noi intrați.

Pentru sectorul gazelor, țara este îndemnată să accelereze liberalizarea pieței, implementarea codului rețelei de echilibrare, gruparea capacităților de interconectare și finalizarea procedurilor de certificare a operatorului de transport și sistem.

Cu alte cuvinte, exact opusul a ceea ce se întâmplă în dosarul „Natural Gaz D.C.”: eliminarea unui furnizor privat prin mecanisme administrative neclare, într-o procedură în care compania nici măcar nu a putut afla formal ce i se reproșează.

Observatorii sectorului au mai semnalat, în ultimele luni, o tendință îngrijorătoare: conform unei investigații publicate de Bani.md în noiembrie 2025, Consiliul a aprobat mai multe investiții considerate de importanță pentru securitatea statului, însă denumirile firmelor, IDNO-urile și domeniile exacte sunt anonimizate, fiind marcate cu liniuțe, fapt care restrânge drastic posibilitatea verificării publice a deciziilor. Transparența, care era regula până în vara lui 2025, a devenit excepția.

Neclaritățile care rămân

Dosarul „Natural Gaz D.C.” ridică, în mod obiectiv, o serie de întrebări la care autoritățile vor trebui, mai devreme sau mai târziu, să răspundă:

1. Cum poate Consiliul să refuze aprobarea prealabilă pentru „exploatarea infrastructurii” unei companii care, conform răspunsului oficial al ANRE, nu are dreptul legal să exploateze infrastructură în primul rând?

2. Cum poate același Consiliu să suspende sau să retragă o licență emisă de ANRE, în absența oricărei competențe conferite în acest sens de legislația în vigoare?

3, De ce, timp de aproape un an, compania nu a primit niciun răspuns la cererile repetate prin care solicita să i se comunice ce investiție concretă i se reproșează și sub incidența cărei litere a art. 4 se încadrează aceasta?

4. De ce i s-a refuzat firmei accesul la Nota internă pe baza căreia Consiliul și-a fundamentat decizia — o restricție care contravine dreptului elementar la apărare?

5. Cine beneficiază economic de eliminarea din piață a unuia dintre puținii furnizori privați de gaze, exact în momentul liberalizării pentru consumatorii mari?

6. Cum se împacă această decizie cu angajamentele asumate de Moldova față de Secretariatul Comunității Energetice și cu obiectivul declarat al integrării în piața energetică europeană?

În loc de concluzie

Piața gazelor naturale din Republica Moldova a fost timp de decenii dominată de un singur actor controlat în bună parte de Gazprom, adică SA „Moldovagaz”, înlocuit, începând cu 1 septembrie 2025, în funcția de furnizor public, de compania de stat Energocom. Liberalizarea, promovată de UE și monitorizată de Comunitatea Energetică, este o fereastră istorică de oportunitate: pentru prima dată, consumatorii mari pot alege un alt furnizor. Pentru ca alegerea să fie reală, însă, trebuie să existe acei furnizori.

Dosarul pe care l-am obținut în redacție arată cum, într-un an, unul dintre acești furnizori a fost scos de pe piață printr-o procedură în care întrebările companiei au rămas fără răspuns, iar decizia finală pare să se bazeze pe o categorie de activitate pe care legea însăși nu-i permite firmei să o desfășoare.

Până la primirea unor răspunsuri publice din partea Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului, rămâne deschisă o singură întrebare, inconfortabilă: este aceasta liberalizare sau este o rescriere, cu alte instrumente, a monopolului?

Redacția deține dosarul integral de corespondență administrativă între SRL „Natural Gaz D.C.”, Agenția Servicii Publice, Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului și ANRE, pe perioada aprilie 2025 – aprilie 2026. Documentele au parvenit în poșta electronică a redacției pe căi care asigură protecția sursei.