ULTIMA ORĂ! Deputații au susținut revocarea in corpore a conducerii CNPF

09 Sept. 2021, 16:39
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Sept. 2021, 16:39 // Actual //  MD Bani

Parlamentul a inițiat procedura de revocare in corpore din funcție a conducerii Comisiei Naționale a Pieței Financiare, după audierea raportului de activitate a instituției pentru anul 2020, unde au fost identificate mai multe probleme, carențe și inactivități din partea întreprinderii pe anumite subiecte, scrie Realitatea.md.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, a recomandat președintelui Parlamentului, Igor Grosu, să facă uz de dreptul său și să propună plenului Legislativului revocarea in corpore a membrilor Consiliului de Administrație a Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), după audierea de ieri, 8 septembrie, a raportului de activitate al CNPF.

Precizăm că, Raportul a fost prezentat în plenul Legislativului de către președintele CNPF, Valeriu Chițan, și vicepreședintele Comisiei, Iurie Filip, care s-au arătat deranjați de faptul că se urmărește revocarea conducerii din funcție în baza unor recomandări și concluzii, care nu ar corespunde realității.

„Decizia ar fi fost luată de a fi demisă conducerea CNPF după 20 august, după ce am cerut și obligat o companie mare din Republica Moldova să efectueze auditul necesar până la 10 septembrie, întrucât de 4-5 luni este în întârziere cu prezentarea auditului și este în disoluție. Acest lucru a creat panică pentru cei conectați la această companie, motiv pentru care s-ar fi decis propunerea de a fi destituită actuala componență a CNPF”, a comentat Valeriu Chițan revocarea din funcție a Consiliului de arministrare a CNPF de către Parlament.

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.