ULTIMA ORĂ! Deputații au susținut revocarea in corpore a conducerii CNPF

Parlamentul a inițiat procedura de revocare in corpore din funcție a conducerii Comisiei Naționale a Pieței Financiare, după audierea raportului de activitate a instituției pentru anul 2020, unde au fost identificate mai multe probleme, carențe și inactivități din partea întreprinderii pe anumite subiecte, scrie Realitatea.md.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, a recomandat președintelui Parlamentului, Igor Grosu, să facă uz de dreptul său și să propună plenului Legislativului revocarea in corpore a membrilor Consiliului de Administrație a Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), după audierea de ieri, 8 septembrie, a raportului de activitate al CNPF.

Precizăm că, Raportul a fost prezentat în plenul Legislativului de către președintele CNPF, Valeriu Chițan, și vicepreședintele Comisiei, Iurie Filip, care s-au arătat deranjați de faptul că se urmărește revocarea conducerii din funcție în baza unor recomandări și concluzii, care nu ar corespunde realității.

„Decizia ar fi fost luată de a fi demisă conducerea CNPF după 20 august, după ce am cerut și obligat o companie mare din Republica Moldova să efectueze auditul necesar până la 10 septembrie, întrucât de 4-5 luni este în întârziere cu prezentarea auditului și este în disoluție. Acest lucru a creat panică pentru cei conectați la această companie, motiv pentru care s-ar fi decis propunerea de a fi destituită actuala componență a CNPF”, a comentat Valeriu Chițan revocarea din funcție a Consiliului de arministrare a CNPF de către Parlament.

#revocare #conducere #CNPF #decizie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși numărul persoanelor ocupate este în creștere, munca la negru rămâne prezentă. Aproape unul din cinci angajați lucrează informal, iar în construcții peste jumătate dintre muncitori activează fără acte, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

La sfârșitul trimestrului III 2025, din totalul persoanelor ocupate, 18,7% lucrau informal, iar în sectorul construcțiilor peste 54% dintre muncitori activau fără forme legale.

În același trimestru, populația ocupată a ajuns la 856,0 mii de persoane, în creștere cu 8,1% față de trimestrul anterior. Totuși, munca informală continuă să reprezinte o parte semnificativă a pieței muncii, atât în sectorul agricol, cât și în cel neagricol, unde nivelul ocupării informale este estimat la 10,7%.

Potrivit BNS, forța de muncă a constituit 887,1 mii de persoane, iar rata șomajului s-a redus la 3,5%, în scădere față de trimestrul II. De asemenea, numărul persoanelor inactive a coborât la 1,086,9 mii, femeile și locuitorii din mediul rural continuând să reprezinte principalele grupuri inactive.

Distribuția populației ocupate arată că 61,8% lucrează în sectorul serviciilor, 15,6% în agricultură, 12,4% în industrie și 10,2% în construcții. Majoritatea angajaților sunt salariați (86,5%), iar 88,5% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată.

Pensionarii formează cel mai numeros grup din populația inactivă (44,6%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și persoanele casnice (11,6%). Aproximativ 11,3% dintre inactivi sunt persoane care lucrează sau intenționează să lucreze peste hotare.

Numărul șomerilor, conform definiției BIM, a fost de 31,0 mii persoane, cu 1,8 mii mai puțin decât în trimestrul II. Șomajul afectează mai mult bărbații (56,9%) și populația urbană (58,2%). Tinerii de 15–24 ani rămân grupa cu cea mai mare rată a șomajului — 6,8%.

Populația în afara forței de muncă a constituit 1,086,9 mii de persoane, în scădere cu 5,4% față de trimestrul anterior. Femeile reprezintă 60,1% dintre persoanele inactive, iar mediul rural domină cu 61,8%.