ULTIMA ORĂ! Deputații au susținut revocarea in corpore a conducerii CNPF

Parlamentul a inițiat procedura de revocare in corpore din funcție a conducerii Comisiei Naționale a Pieței Financiare, după audierea raportului de activitate a instituției pentru anul 2020, unde au fost identificate mai multe probleme, carențe și inactivități din partea întreprinderii pe anumite subiecte, scrie Realitatea.md.

Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Dumitru Alaiba, a recomandat președintelui Parlamentului, Igor Grosu, să facă uz de dreptul său și să propună plenului Legislativului revocarea in corpore a membrilor Consiliului de Administrație a Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), după audierea de ieri, 8 septembrie, a raportului de activitate al CNPF.

Precizăm că, Raportul a fost prezentat în plenul Legislativului de către președintele CNPF, Valeriu Chițan, și vicepreședintele Comisiei, Iurie Filip, care s-au arătat deranjați de faptul că se urmărește revocarea conducerii din funcție în baza unor recomandări și concluzii, care nu ar corespunde realității.

„Decizia ar fi fost luată de a fi demisă conducerea CNPF după 20 august, după ce am cerut și obligat o companie mare din Republica Moldova să efectueze auditul necesar până la 10 septembrie, întrucât de 4-5 luni este în întârziere cu prezentarea auditului și este în disoluție. Acest lucru a creat panică pentru cei conectați la această companie, motiv pentru care s-ar fi decis propunerea de a fi destituită actuala componență a CNPF”, a comentat Valeriu Chițan revocarea din funcție a Consiliului de arministrare a CNPF de către Parlament.

#revocare #conducere #CNPF #decizie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă totală a Republicii Moldova a atins 10,49 miliarde de dolari în 2024, arată raportul actualizat al Băncii Mondiale privind finanțarea externă. Nivelul datoriei continuă să crească și este echivalent cu 153% din exporturile țării și 57% din venitul național brut, ceea ce indică o vulnerabilitate macroeconomică accentuată.

Potrivit datelor, structura creditorilor arată că Moldova depinde de finanțările oferite de instituțiile internaționale. FMI deține 25% din datoria publică externă, în timp ce Banca Mondială, prin Asociația Internațională pentru Dezvoltare (IDA), controlează 20%. Creditorii multilaterali reprezintă încă 8%, cei bilaterali 4%, iar sectorul privat doar 1% din portofoliul împrumuturilor publice.

Tendința ascendentă a datoriei este vizibilă pe parcursul ultimilor ani, de la 9,8 miliarde dolari în 2022, la 10,3 miliarde în 2023, până la 10,49 miliarde în anul 2024. Creșterea este alimentată de necesitatea finanțării deficitului bugetar, a programelor sociale și a achizițiilor energetice din perioada crizelor suprapuse.

În 2024, Moldova a primit debursări noi în valoare totală de 1,14 miliarde dolari, provenite în mare parte de la FMI și Banca Mondială. În același timp, statul a efectuat rambursări în sumă de 668 milioane dolari, sumă care include atât rate scadente, cât și dobânzi.