ULTIMĂ ORĂ! MS: angajarea dnei Valentina Buliga (la CNAMUP) a fost realizată cu încălcări ale legislației în vigoare

Ministerul Sănătății vine cu noi precizări privind numirea Valentinei Buliga în calitate de șef al Centrului de instruire în domeniul medicinei de urgență și calamităților, subdiviziune a Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), scrie Realitatea.md.

„Astfel, în urma investigațiilor, s-a stabilit că angajarea dnei Valentina Buliga în funcția respectivă a fost realizată cu încălcări ale legislației în vigoare. Mai exact, nu a fost organizat un concurs public așa cum prevede Ordinul nr. 139 din 15.10.2015 al Ministerului Sănătății cu referire la aprobarea Regulamentului privind angajarea prin concurs al personalului medical din sistemul sănătății, publicat în Monitorul Oficial 297-300 din 30.10.2015. În acest context, conducerea Ministerului Sănătății a solicitat directorului CNAMUP, Boris Golovin, să anuleze ordinul de angajare a dnei Valentina Buliga în contextul încălcărilor prezentate. În rezultat, ordinul respectiv a fost anulat și a fost anunțat un concurs public pentru ocuparea funcției vacante de șef al Centrului de instruire în domeniul medicinei de urgență și calamităților. Mai multe detalii despre participarea în cadrul concursului respectiv sunt prezentate pe pagina web oficială a CNAMUP”, anunță MS.

Amintim că fosta ministră a Muncii, Protecției Sociale și Familiei, membră a Partidului Democrat din Moldova, Valentina Buliga, a fost numită în calitate de șefă a Centrului de instruire în domeniul medicinei de urgență și calamităților, subdiviziune a Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească.

Buliga a fost numită prin ordinul directorului CNAMUP, Boris Golovin, iar ulterior Ministerul Sănătății a anunțat că va investiga angajarea ei.

Valentina Buliga a fost demisă ultima dată din funcția de director general al Companiei Naționale de Asigurări în Medicină la data de 9 august.

Valentina Buliga, exponentă a Partidului Democrat din Moldova (PDM), a fost numită în mai 2020 la conducerea instituției. Anterior, ea a fost deputată din partea PDM, dar și ministră a Sănătății, Muncii și Protecției Sociale.

#valentina buliga #CNAMUP #concurs #angajare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.