Oficial european: Jaful bancar – hârtia de turnesol pentru sistemul judecătoresc al Republicii Moldova

Procesele de judecată care vizează frauda bancară vor fi un examen pentru justiția din Republica Moldova. Declarația a fost făcută la Forumul anual de Integrare Europeană de către Luc Devigne, directorul general adjunct pentru relații cu Rusia, Parteneriatul Estic, Asia Centrală și OSCE în cadrul Serviciului European de Acțiune Externă.

Sistemul judiciar și organele procuraturii trebuie să acționeze în conformitate cu legea. Pentru că aici există o legătură directă cu dezvoltarea economică a țării. Și sunt necesari pași decisivi din partea autorităților actuale. Probabil, pentru prima dată, asistăm la o reformă atât de impresionantă, în primul rând, se referă la adoptarea amendamentelor la Constituție, acesta fiind un pas foarte important. Dar legile pot fi bune, important este să le punem în practică. Mă refer în special la frauda bancară”, a spus el.

Oficialul a menționat că dosarul fraudei bancare va deveni un examen pentru sistemul judiciar, astfel încât cei vinovați trebuie să fie trași la răspundere, iar fondurile sustrase returnate Moldovei”.

Republica Moldova a devenit notorie datorită raportului Kroll, în care sunt indicate persoanele implicate (în furt). Printre aceștia se numără și domnul Șor, care rămâne membru al Parlamentului. Acest lucru este inexplicabil. După trei ani de examinare a cazului, vedem că acesta este transferat de la Cahul la Chișinău. Se pare că vedem o garanție planificată a impunității. Trebuie să ne asigurăm că o fraudă de o asemenea amploare este imposibilă în viitor”, a spus Luc Devigne.

În anul 2014 Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost delapidate de echivalentul a 1 miliard USD. Ulterior băncilor li s-a retras licența și se află în proces de lichidare. Până în prezent nu a fost recuperat niciun leu din banii furați.

#Kroll #justiție #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.