Un cont de Twitter urmărește avionul privat al lui Musk. A oferit 5 mii $ unui tânăr pentru a-l șterge, dar l-a refuzat

Jack Sweeney, un tânăr de 19 ani din Florida, a respins o ofertă de 5.000 de dolari din partea lui Elon Musk pentru a șterge un cont de Twitter care urmărește avionul privat al miliardarului.

Contul ElonJet are peste 150.000 de urmăritori pe Twitter și folosește un bot pe care Sweeney l-a dezvoltat pentru a monitoriza zborurile lui Musk. Fluxul trimite apoi pe Twitter datele despre când și unde decolează sau aterizează avionul și durata fiecărei călătorii.

Tânărul a creat aproximativ o duzină de alte conturi care urmăresc călătoriile unor cunoscuți miliardari, inclusiv Bill Gates și Jeff Bezos.

Musk i-a trimis lui Sweeney primul mesaj în 30 noiembrie: „Poți să închizi contul ăsta? Este un risc de securitate”.

CEO-ul Tesla și SpaceX i-a oferit în cele din urmă tânărului 5.000 de dolari pentru a împiedica „nebunii” să-i urmărească zborurile. Sweeney i-a cerut în schimb 50.000 de dolari, spunând că ar putea folosi banii pentru facultate și poate pentru a-și cumpăra o mașină Tesla.

„Nu-mi place ideea de a fi împușcat de un nebun”, a spus Musk.

Ultimul schimb de mesaje a avut loc miercuri, 19 ianuarie, când Musk a spus că nu i se pare corect „să plătească pentru a obține închiderea contului”. CNN Business a vizualizat mesajele.

Sweeney i-a spus că „alte opțiuni decât banii”, cum ar fi un stagiu la o companie a lui Musk, l-ar convinge mai repede să închidă contul. Musk nu a dat un răspuns încă.

Sweeney a spus că este un fan al SpaceX încă de la prima lansare a lui Falcon Heavy, în 2018. Tatăl său lucrează pentru o companie aeriană, alimentându-i interesul pentru aviație.

„5.000 de dolari nu sunt suficienți”, a spus Sweeney.

El i-a oferit totuși lui Musk câteva sfaturi tehnice, spunându-i miliardarului despre un program de blocare pe care l-ar putea folosi pentru a contracara programele de urmărire a zborurilor.

„Se pare că a folosit acel sfat”, a spus Sweeney, adâugând că Musk pare să folosească acel soft. Totuși, tânărul poate urmări în continuare zborurile lui Musk. „Este doar ceva mai complicat”, adaugă el.

#elonjet #avion privat #miliardar #Elon Musk #Twitter

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Acordul de parteneriat dintre Uniunea Europeană și statele Mercosur intră, la începutul anului 2026, într-o etapă decisivă, după susținerea politică exprimată de Consiliul UE în luna ianuarie. Deși documentul nu este încă ratificat oficial și urmează să fie avizat de Curtea de Justiție a Uniunii Europene și votat în Parlamentul European, direcția strategică este deja conturată: Uniunea Europeană își consolidează relațiile comerciale cu America de Sud, inclusiv ca reacție la tensiunile tarifare cu Statele Unite.

Potrivit analizei realizate de economistul Iurie Rija, relația comercială UE–Mercosur este una profund asimetrică. În 2024, schimburile comerciale au depășit 111 miliarde de euro, însă pentru Uniunea Europeană, Mercosur reprezintă doar 2,14% din totalul exporturilor sale globale. În schimb, pentru statele sud-americane, UE este al doilea partener comercial, absorbind 13–14% din exporturile lor totale, în special produse agricole, alimentare și materii prime.

Structura comerțului explică dezechilibrul. Mercosur exportă masiv produse agricole, soia, cafea, cereale, carne și zahăr, în timp ce UE livrează bunuri industriale cu valoare adăugată mare – mașini, echipamente, produse chimice și farmaceutice. Acordul prevede eliminarea taxelor vamale pentru 91% dintre exporturile UE către Mercosur și pentru 92% dintre exporturile Mercosur către UE, inclusiv reducerea drastică a tarifelor de până la 35% aplicate anterior produselor industriale europene.

Pentru Republica Moldova, impactul nu vine din zona unui „șoc” de preț la alimente, avertizează Iurie Rija. Contingentele tarifare negociate pentru carne, zahăr sau produse de bază sunt marginale raportate la consumul total al UE și nu au capacitatea de a genera distorsiuni majore de preț nici în Uniunea Europeană, nici pe piața moldovenească. Moldova rămâne, oricum, dependentă structural de importuri la carne și zahăr.

Presiunile reale apar însă în segmentele orientate spre export, unde Republica Moldova este deja integrată în piața europeană. Cele mai vulnerabile domenii sunt mierea de albine, bioetanolul, uleiul de floarea-soarelui și uleiul de soia. În cazul mierii, acordul introduce un contingent de 45 de mii de tone fără taxe vamale din Mercosur, echivalent cu 10% din consumul UE și circa un sfert din totalul importurilor. În acest context, exportatorii moldoveni, care livrează anual 4–4,5 mii de tone pe piața europeană, vor fi nevoiți să concureze cu producători sud-americani cu costuri mult mai mici.

O situație similară se conturează pe piața bioetanolului. Eliminarea taxelor pentru un contingent de 450 de mii de tone din Mercosur va intensifica concurența pentru producătorii moldoveni, cu efect direct asupra marjelor de profit și, implicit, asupra prețului de achiziție a porumbului, una dintre cele mai sensibile culturi agricole pentru Republica Moldova.

În cazul uleiului de floarea-soarelui și al uleiului de soia, acordul nu prevede contingente tarifare, ceea ce înseamnă acces nelimitat fără taxe pe piața UE. Deși, în prezent, Moldova exportă volume semnificativ mai mari decât Argentina către UE, eliminarea taxelor va face piața europeană mult mai atractivă pentru producătorii sud-americani, cu riscul comprimării marjelor de procesare în întreg bazinul Mării Negre.

Potrivit lui Iurie Rija, clauza de salvgardare inclusă în acord, care permite UE să reintroducă temporar taxe vamale în cazul unor prejudicii grave pentru industrie, rămâne un instrument limitat și reactiv. În aceste condiții, pentru Republica Moldova, adaptarea nu ține de protecționism, ci de consolidarea capacităților de procesare, diferențierea prin calitate și trasabilitate și poziționarea mai clară pe nișe premium.

Concluzia economistului este una pragmatică: acordul UE–Mercosur nu amenință accesul Moldovei pe piața europeană, dar va reduce marjele de profit în sectoarele-cheie orientate spre export, într-o piață europeană care va deveni structural mai competitivă odată cu intrarea în vigoare a acestui acord.