Un bărbat a investit 5 mii de dolari în criptomonede și a obținut câștiguri de peste un milion. Cum a reușit

31 Ian. 2022, 09:53
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
31 Ian. 2022, 09:53 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Vlad Stoica din România a încercat mai multe metode de a face bani, dar fără succes. Astfel, în 2018, a hotărât să intre pe piața criptomonedelor. Primii bani investiți au fost 200 de euro, pe care i-a înmulțit ulterior. Acesta recunoaște că pe lângă noroc, un ingredient foarte important pentru succes în acest domeniul este și documentarea.

Eram la academia de poliție, eram student și un coleg mi-a spus că a văzut un articol de știri că un anumit băiat s-a îmbogățit și și-a schimbat viața prin criptomonede. Practic toată suma pe care am investit-o vreodată în crypto a fost 4-5.000 de dolari și câștigul total undeva peste un milion de dolari. După care doar am reinvestit din profituri, adică nu am mai adăugat bani de la mine.

Deși Bitcoin, cea mai valoroasă monedă virtuală, a scăzut luni sub pragul de 33 de mii de dolari, cu mult sub recordul de aproape 69 de mii de dolari consemnat în noiembrie, unii investitori spun că aceasta reprezintă o oportunitate.

Foarte multă lume asociază investiția în monede virtuale cu îmbogățirea peste noapte, dar adevărul este că, în cele mai multe cazuri, posibilitatea de a pierde este mai mare decât cea a câștigului, spun specialiștii în domeniu. De aceea, ei recomanda ca primii pași în investițiile în criptomonede să fie corelați cu cei ai educației financiare.

Analiștii economici spun că piața monedelor virtuale este foarte riscantă și nu are la bază niciun fundament economic.

Analiștii băncii elvețiene UBS atrag atenția că ar putea urma o perioadă de scădere pentru monedele virtuale. Ei arată că reducerea sprijinului Rezervei Federale americane pentru economia americană, problemele tehnologiei cripto și reglementarea ar putea afecta valoarea acestor active.

10 Iun. 2026, 12:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
10 Iun. 2026, 12:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Parlamentul a înregistrat un nou proiect de lege privind mass-media, care prevede reguli stricte de transparență pentru instituțiile media, noi garanții pentru independența editorială și mecanisme de supraveghere a concentrării pieței media, în conformitate cu standardele Uniunii Europene.

Documentul instituie, pentru prima dată, un Registru al furnizorilor de servicii mass-media, administrat de Ministerul Culturii, în care vor fi publicate informații despre proprietarii instituțiilor media, beneficiarii efectivi, sursele principale de finanțare și persoanele responsabile de politica editorială.

Potrivit proiectului, instituțiile media vor fi obligate să dezvăluie anual structura proprietății și principalele surse de finanțare, inclusiv finanțările provenite din publicitate de stat sau din fonduri publice. De asemenea, vor trebui să publice informații despre eventualele conflicte de interese care ar putea influența activitatea editorială.

un detaliu important este introducerea unor reguli speciale pentru evaluarea concentrărilor pe piața mass-media. Tranzacțiile care ar putea afecta pluralismul și independența editorială vor fi supuse unei evaluări distincte, pe lângă procedurile clasice din domeniul concurenței. Autoritățile vor analiza nu doar efectele economice ale tranzacțiilor, ci și impactul asupra pluralismului mediatic și diversității surselor de informare.

Proiectul reglementează și activitatea platformelor online care distribuie conținut media. Acestea vor fi obligate să instituie proceduri transparente pentru moderarea conținutului și să permită utilizatorilor contestarea deciziilor de eliminare sau restricționare a materialelor publicate.

În plus, documentul interzice ingerința proprietarilor, finanțatorilor și autorităților publice în politica editorială a instituțiilor media și consacră expres dreptul jurnaliștilor de a-și proteja sursele de informare. Proiectul prevede că furnizorii de servicii mass-media nu vor putea fi obligați să divulge sursele jurnalistice decât în condiții excepționale stabilite de lege.

Autorii proiectului susțin că noua lege va înlocui actuala Lege a presei din 1994 și va crea un cadru unitar pentru toate tipurile de servicii media, inclusiv presa online, într-un context în care o mare parte a consumului de informație s-a mutat în mediul digital.

Potrivit notei de fundamentare, legea urmărește implementarea Regulamentului european privind libertatea mass-media (EMFA) și consolidarea independenței editoriale, a transparenței proprietății media și a pluralismului informațional în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!