Un dolar puternic, o sabie cu două tăişuri. O nouă presiune pe scumpirile din Republica Moldova

18 Iul. 2022, 05:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Iul. 2022, 05:30 // Actual //  bani.md

Deprecierea euro față de dolarul american va genera noi scumpiri în Republica Moldova. Cu mai mulți euro va fi cumpărată aceiași sumă de dolari, respectiv importurile vor fi mai scumpe. Este vorba de carburanți și gazul achiziționat din Federația Rusă. Resursele energetice mai scumpe vor genera un val de scumpiri în lanț.

Euro se depreciază şi dolarul se apreciază pentru că avem o diferenţă de dobânzi la Băncile Centrale. FED-ul, Banca Centrală a Statelor Unite, creşte dobânda destul de hotărât pentru că economia americană nu este atât de afcetată de contextul acesta global, războiul declanşat de Rusia în Ucraina, şi pentru a tempera inflaţia. Pe de altă parte Zona Euro, în special ţările care au adoptat moneda euro, sunt mai dependente comercial de Rusia şi Ucraina pe hidrocarburi, cereale şi metale şi atunci, automat, riscul de recesiune şi de inflaţie este mult mai mare în Europa, inclusiv în Republica Moldova care este în imediata vecinătate a Ucrainei.

Leul moldovenesc este cotat direct faţă de dolar și indirect față de euro. Deci o depreciere a euro faţă de dolar duce şi la deprecierea leului faţă de dolar. Practic noi nu importăm atât de mult direct din Statele Unite. Bariliul are o cotaţie în dolar, dacă vorbim punctual doar de ea, avem influenţa cotaţiei dolarului asupra preţului bariliului şi automat materia primă pentru combustibil, dar este doar un sector izolat. De altfel, republica Moldova cu SUA nu au relaţii comerciale atât de intense precum cele în Zona Euro. Deci practic noi importăm 45% din Zona Euro şi aceasta la rândul ei importă semnificativ din SUA şi ca atare, pe lanţ, toate aceste scumpiri, pentru că dolarul este mai scump ca să fie cumpărat, vor duce la scumpirea importurilor moldovenești deci o nouă presiune asupra inflaţiei.

Automat creşterea preţurilor în Republica Moldova. Aceasta ar fi principala consecinţă, din punct de vedere al inflaţiei. Deci realimentarea inflaţiei pe piaţa domestică şi apoi pentru noi ca investitori persoane fizice cred că este un semnal că ar trebui ne diversificăm economiile în aceste trei valute leu, euro şi dolar tocmai că prin acest joc al aprecierii şi deprecierii unor monede, per total, portofoliul nostru de economii, depozite să nu sufere fluctuaţii majore. Pentru că ce câştigăm pe componenta de dolar vom pierdere pe cea de euro.

Un curs de schimb mai mic al monedei euro face ca bunurile importate să devină mai scumpe, ceea ce alimentează şi mai mult inflaţia. De exemplu, carburanții şi gazele sunt plătite în mod tradiţional în dolari, iar preţul pentru aceste două resurse energetice a explodat în ultimele luni, ca o consecinţă a războiului din Ucraina. Conform specialiştilor, acest lucru înseamnă că este nevoie de mai mulţi euro pentru plata unei cantităţi echivalente de bunuri în dolari.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

16 Nov. 2026, 12:58
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Nov. 2026, 12:58 // Actual //  bani.md

Mișcarea Civică „Construim înCREDere” a organizat luni, 16 noiembrie, un flash-mob în fața Parlamentului, prin care a cerut revizuirea reformei salarizării în sectorul bugetar. Reprezentanții mișcării sunt nemulțumiți de diferențele dintre majorările prevăzute pentru demnitarii de rang înalt și cele acordate profesorilor, educatorilor și altor angajați din sistemul bugetar.

Acțiunea s-a desfășurat sub sloganul „Salarii echitabile pentru toți!”, iar participanții au afișat pancarte cu cifrele prevăzute în proiectul de lege. Potrivit calculelor prezentate de mișcare, salariile de bază ale Președintelui Republicii, Președintelui Parlamentului și Prim-ministrului ar urma să crească de la 21.000 la 55.650 de lei, ceea ce reprezintă o majorare de 34.650 de lei sau 165%.

Pentru deputați, creșterea ar fi de 135%, de la 19.520 la 45.970 de lei, adică un plus de 26.450 de lei lunar.

Prin comparație, salariul de bază al unui profesor debutant ar urma să crească de la 9.200 la 11.220 de lei, cu 22%, iar cel al unui asistent personal – de la 6.300 la 6.930 de lei, cu doar 10%. Astfel, majorarea lunară prevăzută pentru un deputat ar depăși de peste două ori salariul actual al unui profesor debutant.

Reprezentanții mișcării mai atrag atenția că proiectul elimină din lege garanția potrivit căreia salariile angajaților din sectorul bugetar trebuie să crească anual cel puțin în raport cu inflația.

La finalul acțiunii, membrii „Construim înCREDere” au depus o adresare oficială către președintele Parlamentului, Igor Grosu, și deputați, prin care solicită modificarea proiectului înainte de adoptare. Printre revendicări se numără aplicarea aceleiași rate de creștere salarială pentru toți angajații bugetari în 2027, păstrarea mecanismului de indexare cel puțin cu rata inflației și plafonarea majorărilor pentru înalții demnitari în funcție de evoluția economiei.

Mișcarea mai cere salarii de bază peste nivelul salariului minim pentru angajații din clasele inferioare ale grilei și revenirea la baza de 7.820 de lei pentru asistenții personali, prevăzută în prima versiune a proiectului.

Totodată, reprezentanții organizației cer publicarea unui tabel comparativ cu salariile înainte și după reformă pentru fiecare funcție de demnitate publică, precum și prezentarea costului total al reformei.

„Nu suntem împotriva reformei salarizării. Suntem împotriva unei reforme care începe cu cei de sus. Dacă Guvernul spune că regula corectă este creșterea economică, atunci să fie regula pentru toți, de la profesor la deputat. O reformă făcută în numele echității nu poate scoate din lege protecția salariilor mici împotriva inflației și, în același timp, să dubleze salariile de la vârf”, a declarat Olesea Stamate, coordonatoarea Mișcării Civice „Construim înCREDere”.

Mișcarea solicită ca proiectul să nu fie votat în forma actuală și cere organizarea unor audieri publice cu participarea sindicatelor, Congresului Autorităților Locale din Moldova și societății civile.