Investitorii încep să se îngrijoreze din nou cu privire la nivelurile ridicate ale datoriei publice din zona euro, în condiţiile în care perspectiva creşterii ratelor dobânzilor reaprinde îngrijorările care au stat în mare parte în adormire în ultimii ani.

Împrumuturile ţărilor îndatorate, printre care Italia, Grecia şi Spania, au crescut în deceniul care a urmat crizei datoriilor suverane din regiune – în parte din cauza secătuirilor provocate de pandemia de coronavirus asupra finanţelor publice.

Pieţele au fost mai dispuse să finanţeze aceste datorii mari în timp ce costurile de împrumut erau foarte scăzute, iar Banca Centrală Europeană îşi continua programul masiv de achiziţii de obligaţiuni. Dar planurile BCE de a retrage aceste stimulente – cu încetarea achiziţiilor de active şi o creştere a ratei dobânzii cu un sfert de punct planificată pentru luna iulie – înseamnă că obligaţiunile acestor naţiuni din sudul Europei sunt din nou sub presiune.

Costurile de împrumut pentru Italia şi Grecia au urcat brusc, randamentul la 10 ani al Italiei atingând vineri cel mai ridicat nivel din 2014 – deşi rămân cu mult sub nivelurile atinse în 2012. Cu toate acestea, îngrijorarea multor investitori este că o creştere susţinută ar putea reaprinde îngrijorările cu privire la cât de uşor de gestionat este gradul de îndatorare al Romei sau Atenei.

„Cred că situaţia este îngrijorătoare, dar nu critică”, a declarat Antoine Bouvet, senior rate strategist la ING. „Uneori, pieţele pot să se autoconvingă şi să îşi piardă încrederea”, a spus el, adăugând că devine o „profeţie care se împlineşte singură”.

El a spus că, dacă diferenţa dintre randamentele italiene şi cele germane de referinţă ajunge la 2,5%, atunci „unele semnale de alarmă vor începe să sune la BCE”. Vineri, diferenţa a crescut la aproximativ 2,25%.

„Până acum [extinderea] a fost relativ ordonată, dar ar putea să inducă BCE un fals sentiment de siguranţă”, a adăugat Bouvet.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!