Un cablu electric va lega Bălțiul de Suceava! Până în 2027 va fi construită o linie electrică aeriană de 400 kV

Într-o mișcare strategică pentru consolidarea securității energetice a Republicii Moldova, Parlamentul a ratificat în ședința de astăzi un acord crucial. Este vorba despre Acordul de împrumut între Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, ce vizează realizarea Proiectului „Interconectarea rețelelor de energie electrică dintre Republica Moldova și România, faza II”.

Acest acord va permite contractarea unui credit de 30,8 milioane de euro, reprezentând 40% din valoarea totală a proiectului. De asemenea, Banca Europeană de Investiții va aloca încă 30,8 milioane de euro din contul unui acord anterior, pentru prima fază a proiectului. Uniunea Europeană contribuie și ea, oferind un grant de 15,4 milioane de euro prin intermediul Platformei de Investiții de Vecinătate.

Proiectul va implica construcția unei linii electrice aeriene de 400 kV între Bălți și Suceava, România, precum și reconstrucția stației electrice Bălți 400 kV. Bugetul total al proiectului se ridică la 77 milioane de euro și va acoperi și reabilitarea unor segmente de rețele electrice de transport din Republica Moldova, inclusiv înlocuirea elementelor de comutație și protecție, precum și a transformatoarelor electrice.

Această inițiativă nu doar va consolida legăturile energetice între cele două țări vecine, ci va contribui și la asigurarea stabilității și sustenabilității sistemului energetic al Republicii Moldova, având un impact pozitiv asupra securității energetice a întregii regiuni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#linie electrică #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.