Un gigant al armamentului, o afacere de miliarde și o decizie luată la Chișinău! Ce vinde Rheinmetall

Consiliul Concurenței din Republica Moldova a autorizat o tranzacție internațională de aproximativ 350 de milioane de euro, prin care gigantul german Rheinmetall, unul dintre cei mai mari producători europeni de armament, își vinde divizia de componente auto către grupul de investiții AEQUITA din München. Operațiunea face parte dintr-o schimbare de strategie a concernului german, care renunță la afacerile civile pentru a se concentra pe producția de armament și echipamente militare.

Potrivit deciziei anunțate la 12 octombrie, compania AEQH40 GmbH, parte a grupului AEQUITA, a primit autorizarea de a achiziționa 100% din acțiunile și drepturile de vot ale Rheinmetall Automotive AG. Deși tranzacția se desfășoară între două entități germane, aceasta necesită autorizare și în Republica Moldova, deoarece produsele ambelor grupuri sunt comercializate pe piața locală prin intermediul distribuitorilor de piese și accesorii auto.

Miza tranzacției depășește cu mult piața moldovenească. Rheinmetall a anunțat încă din 3 iunie 2026 semnarea acordului de vânzare, pentru un preț preliminar de 350 de milioane de euro. Suma finală poate fi ajustată la încheierea operațiunii, programată pentru trimestrul al patrulea al anului 2026.

Divizia scoasă la vânzare, cunoscută anterior drept Power Systems, a generat în 2025 venituri de aproximativ 2 miliarde de euro și are în jur de 6.250 de angajați la nivel mondial. Noul proprietar, AEQUITA, intenționează să păstreze întregul personal și să continue activitatea sub mărcile consacrate Pierburg, Kolbenschmidt și Motorservice.

Aceste branduri sunt cunoscute în industria auto pentru producția de senzori, actuatoare, pompe, componente de motor, lagăre și piese de schimb destinate atât producătorilor de automobile, cât și service-urilor independente. Produsele sunt prezente inclusiv în Republica Moldova, unde sunt comercializate prin rețelele de distribuție a pieselor auto.

Cumpărătorul, AEQUITA, nu este un simplu fond financiar, ci un grup industrial specializat în preluarea și restructurarea companiilor. Cu sediul în München, acesta deține afaceri în industria auto, chimică și alte sectoare industriale, iar portofoliul său genera, înaintea acestei achiziții, venituri anuale de peste 10 miliarde de euro. După integrarea activităților preluate de la Rheinmetall, divizia auto a AEQUITA ar urma să ajungă la venituri de aproximativ 5 miliarde de euro.

Pentru Rheinmetall, vânzarea reprezintă etapa retragerii din industria componentelor auto. Concernul german, fondat în 1889 și cu sediul la Düsseldorf, își concentrează investițiile în industria de apărare, pe fondul creșterii cererii de armament în Europa și al majorării bugetelor militare.

Grupul produce, printre altele, vehicule blindate, muniții, sisteme de artilerie și alte echipamente militare. În anul 2025, Rheinmetall a înregistrat venituri de aproximativ 9,9 miliarde de euro, devenind unul dintre principalii beneficiari industriali ai creșterii cheltuielilor europene pentru apărare.

Retragerea din sectorul auto vine și în contextul dificultăților cu care se confruntă această industrie. În decembrie 2025, Rheinmetall a recunoscut o depreciere contabilă de 350 de milioane de euro legată de activitățile civile, iar acordul de vânzare a generat necesitatea unor ajustări suplimentare ale valorii activelor.

Tranzacția nu include întregul portofoliu civil al concernului. Rheinmetall va păstra anumite active industriale din Germania, participația la Dermalog SensorTec și o fabrică Pierburg din Spania, care urmează să fie orientată către producția militară.

În ceea ce privește Republica Moldova, Consiliul Concurenței a constatat că preluarea Rheinmetall Automotive de către AEQUITA nu creează obstacole semnificative pentru concurența pe piața locală a pieselor și accesoriilor auto. Autoritatea a declarat operațiunea compatibilă cu mediul concurențial și a anunțat că decizia integrală va fi publicată după eliminarea informațiilor confidențiale.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova înregistrează unul dintre cele mai puternice începuturi de sezon la exportul de grâu din ultimii ani, cu livrări de peste 605,5 mii de tone în perioada iulie–septembrie 2026 și încasări de 2,27 miliarde de lei. Potrivit unei analize realizate de economistul Iurie Rija, țara noastră a devenit al doilea furnizor de grâu al Uniunii Europene, după Canada, beneficiind inclusiv de dificultățile întâmpinate de Rusia și Ucraina în exportul cerealelor prin Marea Neagră.

În primele trei luni ale sezonului agricol 2026/2027, exporturile de grâu au crescut cu 25% față de perioada similară a anului trecut, când au fost livrate 483,4 mii de tone. Comparativ cu 2024, avansul este de 78%. Volumul actual este cel mai mare din ultimele cinci sezoane, fiind depășit doar de rezultatul din 2021, când în aceeași perioadă au fost exportate 675,8 mii de tone.

Luna septembrie a confirmat ritmul accelerat al livrărilor. Exporturile au însumat 227,4 mii de tone, practic identic cu nivelul din august, dar cu 29% peste septembrie 2025 și de 3,2 ori mai mult decât în septembrie 2024.

Mai mult, în primele nouă luni ale anului 2026, Republica Moldova a exportat deja 1,149 milioane de tone de grâu, depășind volumele înregistrate pe parcursul întregilor ani 2021, 2023, 2024 și 2025.

Creșterea cantităților exportate a fost însoțită și de o majorare a prețului mediu. În perioada iulie–septembrie, grâul a fost exportat la un preț mediu de 3,76 lei pentru un kilogram, cu 6,5% mai mult decât anul trecut. Numai în septembrie, prețul a urcat la 3,84 lei/kg, față de 3,67 lei/kg în august.

Economistul atrage însă atenția că aceste prețuri nu reprezintă sumele încasate efectiv de agricultori. O mare parte dintre contracte includ cheltuielile de transport și asigurare până în porturile de destinație, inclusiv Constanța, Brăila, Izmir și Marmara, astfel încât prețul net al grâului este mai mic.

Încasările totale din exporturile de grâu au ajuns la 2,27 miliarde de lei în cele trei luni, cu 566,8 milioane de lei, sau 33%, mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Comparativ cu 2024, valoarea exporturilor s-a dublat.

România rămâne cea mai importantă piață pentru grâul moldovenesc, cu 218,2 mii de tone, echivalentul a 36% din total. Urmează Italia, cu 131,3 mii de tone, Israelul, cu 72,2 mii de tone, și Grecia, cu 69,7 mii de tone. În total, România, Italia, Grecia și Bulgaria au absorbit 427,3 mii de tone, reprezentând 70,6% din exporturile moldovenești.

Piața este dominată de câțiva comercianți mari. Compania RUSAGRO-PRIM, controlată de milioanarul Savelii Russu care este și acționar la maib n.a, conduce clasamentul exportatorilor, cu 132,2 mii de tone, urmată de AGRO-NOVA PRIM, cu 116 mii de tone, OROM-IMEXPO, cu 86,9 mii de tone, și GBA TRADE, cu 55,3 mii de tone. Împreună, cele patru companii controlează 64,5% din volumul exporturilor de grâu.

Un rol esențial în această performanță îl are complexul portuar Giurgiulești. Prin cele două puncte vamale au fost exportate 449,2 mii de tone, adică 74,2% din total. Transportul naval domină livrările, cu o pondere de 75,6%, deși în septembrie s-a observat o creștere a transportului feroviar prin Ungheni și a celui rutier.

Potrivit lui Iurie Rija, rezultatele sunt favorizate și de situația excepțională din regiunea Mării Negre. Estimările prezentate la atelierul IFPRI-AMIS arată că Rusia și Ucraina au exportat împreună, în perioada iulie–septembrie 2026, cu 6,5 milioane de tone de grâu mai puțin decât anul trecut. Până la sfârșitul lunii octombrie, decalajul ar putea ajunge la 10,2 milioane de tone.

În același timp, Rusia ar putea obține o recoltă record, estimată la până la 140 de milioane de tone, însă dificultățile logistice limitează livrările. Rutele alternative prin Dunăre, calea ferată și porturile baltice sunt mai costisitoare și nu pot înlocui integral capacitățile de transport din Marea Neagră.

Această situație reduce temporar oferta disponibilă pe piața internațională, susține prețurile și creează oportunități pentru grâul moldovenesc, în special pe piețele europene, în Turcia și în Orientul Mijlociu.

Economistul avertizează însă că avantajul ar putea fi de scurtă durată. Potrivit estimărilor Dragon Capital, Ucraina ar putea relua exporturile maritime în 2027, în baza unui acord similar coridorului cerealier din perioada 2022–2023. O eventuală deblocare a rutelor ar permite intrarea pe piață a unor cantități importante de cereale acumulate în depozite, ceea ce ar putea provoca o scădere bruscă a prețurilor internaționale.