Un gigant universitar urmează să apară în Republica Moldova: Se va numi Universitatea din Chișinău

Rectorul Universității Tehnice din Moldova (UTM), Viorel Bostan, a făcut anunțul oficial, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4, că Universitatea de Stat din Moldova și UTM urmează să se unească sub un singur nume nou. Această mișcare reprezintă un pas semnificativ în consolidarea și modernizarea învățământului superior din Republica Moldova.

Fuzionarea celor două instituții de învățământ superior vine în contextul unei inițiative menite să optimizeze resursele și să sporească calitatea educației superioare în țară. Prin unirea lor, se va crea o instituție academică mai puternică și mai competitivă, capabilă să ofere programe educaționale diversificate și de înaltă calitate.

Noul nume al instituției rezultate din fuziunea dintre USM și UTM va fi Universitatea din Chișinău. Această schimbare va reflecta identitatea și misiunea noii entități academice, care va servi comunitatea academică și societatea în ansamblu într-un mod mai eficient și mai eficace.

„De câțiva ani, analizăm constant clasamentele internaționale și, din păcate, nu am reușit să ne includem în aceste topuri”, a declarat Bostan. „De exemplu, în timp ce în trecut Times Higher Education enumera aproximativ 600 de universități, astăzi lista depășește 2003, iar noi încă nu am reușit să ne poziționăm în acest clasament”, declara săptămâna trecută, la consiliul rectorilor, Viorel Bostan.

Bostan a subliniat importanța atragerii studenților internaționali pentru a consolida universitățile din Moldova, dar a evidențiat și nevoia de resurse și capacități pentru a realiza acest lucru. În acest context, el a propus inițierea unui proces de fuziune între Universitatea Tehnică și Universitatea de Stat din Moldova, nu prin absorbție, ci printr-o colaborare între două instituții care au o istorie comună de colaborare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bostan #universitate #UTM #USM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.