Un investitor din Hong Kong anunță că nu are planuri pe termen scurt în politica moldovenească

25 Iun. 2025, 20:30
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
25 Iun. 2025, 20:30 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Fostul ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a declarat că nu are planuri politice pe termen scurt. El a respins speculațiile privind o eventuală implicare în campania electorală pentru alegerile din 28 sepetembrie.

„Am spus foarte clar că nu am careva planuri politice pe termen scurt. Mi se pare normal ca un partid, după patru ani de guvernare, să vină cu un mic restart și să convingă pe cei indeciși”, a spus acesta în cadrul emisiunii Rezoomat de la Rlive.

Totodată, fostul ministru atrage atenția asupra faptului că este normal ca unele persoane să-și piardă încrederea după o guvernare de patru ani, or implicarea anumitor personallități în campania PAS e ceva normal pentru ai convinge pe cei indeciși.

În declarația de avere depusă la finalul mandatului, Andrei Spînu a raportat venituri totale de 600.826 de lei din salarii și diurne la Ministerul Infrastructurii, în timp ce din dividendele obținute de la compania Wupp LTD, înregistrată în Marea Britanie, a câștigat 141.000 de euro. Diferența între veniturile publice și cele private este semnificativă – dividendele fiind de 4,5 ori mai mari decât salariul de funcționar.

Spînu deține un apartament în construcție de aproape 59 de metri pătrați, estimat la peste 102.000 de euro, și o casă de 125 metri pătrați în Chișinău, dobândită în 2018, evaluată la peste 4,7 milioane de lei. De asemenea, acesta declară cinci terenuri dobândite între 2017 și 2020, cu o valoare totală estimată la 3,3 milioane de lei. La capitolul auto, fostul vicepremier deține un Audi Q5 din 2014 și un Volkswagen Tiguan din 2019, în valoare de 27.000 de dolari.

Conturile bancare însumau aproximativ 25.000 de euro, 20.000 de lei și 1.300 de dolari, la care se adaugă peste 29.000 de euro în fonduri de investiții și un portofoliu bursier de acțiuni internaționale în valoare de circa 18.000 de euro. Printre companiile în care deține acțiuni se numără Microsoft, Apple, Nvidia, Coca-Cola, Boeing, Airbus și fonduri ETF de tip Vanguard. El mai deține și participații integrale în două firme – OneTwoStart Ltd (Hong Kong) și Wupp LTD (UK) – și a investit 50.000 de euro într-un startup estonian din domeniul tehnologiei educaționale, Bloombrain OU.

Fostul ministru a declarat și dețineri de criptomonede (DOGE, XRP, SOL, TON și ETH) în valoare de aproximativ 11.600 de dolari la momentul achiziției. În 2024, acesta a cheltuit 20.000 de euro pentru un pachet turistic/recuperare medicală în străinătate și circa 4.800 de euro pentru formare profesională.

Într-o investigație RISE, se spune că numele lui Spînu este legat de mai multe zone offshore. Direct sau indirect, numele lui este legat de jurisdicții precum Cipru, Hong Kong, Delaware și Belize.

Mai mult, pe când era viceministru al Tineretului și Sportului, Spînu a fost și în incompatibilitate de funcție. S-a întâmplat la intersecția anilor 2015-2016, când, în paralel, a administrat activitatea unei firme din Hong Kong care, în ultimii ani, i-a adus circa 8 milioane de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Oct. 2026, 15:13
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
05 Oct. 2026, 15:13 // Actual //  Grîu Tatiana

Uniunea Europeană deblochează încă 157 de milioane de euro pentru Republica Moldova, iar finanțarea pusă la dispoziția țării prin Planul de Creștere ajunge la 661 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut la Bruxelles de șefa diplomației europene, Kaja Kallas, care a subliniat că menținerea ritmului reformelor este „imperativă”. Banii vor susține investiții în drumuri, energie, apă și canalizare, sănătate și educație.

Noua tranșă a fost anunțată după cea de-a zecea reuniune a Consiliului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană. Finanțarea vine după îndeplinirea a 18 angajamente de reformă în primul semestru al anului. Potrivit autorităților, Moldova a realizat aproximativ 95% din măsurile prevăzute pentru această perioadă în Agenda de Reformă.

Reformele vizează dezvoltarea sectorului privat, reziliența și guvernanța economică, coeziunea socială și piața muncii, energia, tranziția verde și buna guvernanță.

Kaja Kallas a evidențiat apropierea Moldovei de piața unică europeană, inclusiv prin aderarea la sistemul european de plăți și extinderea beneficiilor de roaming. Aprecierea progreselor a fost însoțită de un mesaj privind continuarea reformelor.

„Moldova a făcut pași importanți înainte, iar reformele avansează într-un ritm alert, totuși, menținerea acestui ritm al reformelor este imperativă”, a declarat șefa diplomației europene.

Premierul Vasile Tofan a afirmat că finanțarea europeană trebuie să aducă schimbări pe care oamenii să le vadă în propriile localități și familii.

„Acești bani ne ajută să finanțăm investiții în transport, energie, apă și canalizare, sănătate și educație. Dar, în cele din urmă, cifrele contează dacă oamenii pot vedea rezultatele. Întrebarea importantă este ce înseamnă toate acestea pentru oameni: ce se schimbă în localitatea în care trăiesc, în afacerea pe care o conduc, în viața familiei lor”, a declarat șeful Guvernului.

Tofan a subliniat că sprijinul UE nu poate înlocui responsabilitatea instituțiilor moldovenești de a implementa proiectele și de a simplifica procedurile.

„Bruxelles-ul ne poate oferi acces la piață, finanțare, expertiză și sprijin politic. Dar Bruxelles-ul nu poate face instituțiile noastre să funcționeze mai bine. Nu poate executa proiectele în locul nostru. Nu poate simplifica procedurile noastre. Această parte a muncii trebuie făcută la Chișinău”, a afirmat premierul.

Autoritățile își mențin obiectivul de a finaliza lucrările tehnice necesare pentru încheierea negocierilor până la începutul anului 2028 și de a pregăti Moldova pentru aderare până în 2030. După deschiderea, în această vară, a clusterelor „Elemente fundamentale” și „Relații externe”, Guvernul lucrează pentru deschiderea celor rămase. Planul de Creștere pentru Moldova a fost anunțat de Comisia Europeană în octombrie 2024 și prevede un sprijin de 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027.