Un oligarh rus deschide șampania! SUA a redus sancțiunile împotriva lui

Statele Unite au redus sancţiunile împotriva lui Alisher Usmanov, om de afaceri rus descris de Uniunea Europeană drept unul dintre „oligarhii preferaţi” ai preşedintelui Vladimir Putin, a cărei avere netă este estimată la aproximativ 19,6 miliarde de dolari, potrivit Business Insider.

Oficialii americani se temeau că blocarea afacerilor lui Usmanov ar putea face ravagii în economia globală şi în lanţurile de aprovizionare, au declarat angajaţii Departamentului de Trezorerie pentru The Wall Street Journal.

Astfel, rămân în vigoare sancțiunile legate personalde Usmanov – cum ar fi superyacht-ul şi jetul său privat – în locul afacerilor sale.

Pe 3 martie, Trezoreria a emis o licenţă specială care „autorizează toate tranzacţiile şi deblochează toate proprietăţile oricărei entităţi deţinute în proporţie de 50 la sută sau mai mult de Usmanov”.

Într-un schimb de e-mailuri din 1 martie, revizuit de WSJ, cu subiectul „Atenuarea Usmanov”, Lisa Palluconi, un oficial al Trezoreriei, a detaliat planul de atenuare a sancţiunilor împotriva lui Usmanov, spunând că „Trezoreria va continua să îl urmărească îndeaproape pe oligarh”.

WSJ, citând oficialii Trezoreriei, a mai raportat că decizia de a limita sancţiunile împotriva lui Usmanov a fost parţial influenţată de dorinţa de a evita procesele din partea oligarhului, care ar putea consuma resursele limitate ale departamentului, scrie ZF.

„Sancţiunile financiare asupra elitelor ruse le-au tăiat imediat averea, capacitatea de a efectua sau primi plăţi, de a săvărşi călătorii şi de a extrage venituri din companiile lor”, potrivit declaraţiilor Trezoreriei. „Statele Unite vor continua să îngheţe bunurile acestor elite şi ale împuterniciţilor lor care sprijină invazia neprovocată a Ucrainei de către preşedintele Putin”.

Usmanov controlează 49% din OOO USM Holding Co., un grup de investiţii care deţine furnizorul de minereu de fier Metalloinvest şi Udokan Copper – care susţine că deţine cele mai mari zăcăminte de cupru nedezvoltate din Rusia. Compania rusă de telecomunicaţii MegaFon este, de asemenea, o subsidiară a USM. Totodată, Usmanov a achiziţionat ziarul de afaceri rus Kommersant în 2006 şi deţine Khimki Group, un dezvoltator imobiliar, potrivit PitchBook.

#Alisher Usmanov #oligarh rus #om de afaceri #avere #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina