Scade numărul șomerilor în Republica Moldova. Sectoarele în care au activat cei mai mulți angajați

01 Apr. 2022, 17:05
 // Categoria: Actual // Autor:  Dumitrita Culiuc
01 Apr. 2022, 17:05 // Actual //  Dumitrita Culiuc

În anul 2021, forța de muncă în Republica Moldova a constituit 871,6 mii persoane. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), forța de muncă a crescut față de anul 2020,  atunci constituia 867,3 mii persoane. Un aspect important de menționat este că numărul șomerilor a scăzut cu 14,8% față de 2020.

Conform BNS, în cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (52,9%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (47,1%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea celor din mediul urban (55,0% și, respectiv, 45,0%). De asemenea, a crescut rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeași categorie de vârstă). În 2021 a constituit 41,1%, în anul 2020 a fost de 40,3%.

În același timp, rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități a constituit 14,1%.

Datele mai arată că, populaţia ocupată a constituit 843,4 mii persoane, fiind în ușoară creștere față de anul 2020 (834,2 mii).

Cei mai mulți angajați au activat în sectorul serviciilor, mai exact 475,5 mii de persoane sau 56,4% din totalul persoanelor ocupate. Topul este urmat de agricultură unde numărul persoanelor ocupate a constituit 181,2 mii persoane sau 21,5% din totalul persoanelor ocupate. În industrie numărul persoanelor ocupate a constituit 121,6 mii, adică 14,4%, iar în construcții  65,1 mii, adică 13,6 din numărul total.

Totodată, 28,2 mii persoane au fost afectate de șomaj, numărul acestora fiind în descreștere cu 14,8% comparativ cu anul 2020.

Populația în afara forței de muncă constituie 58,9%, 92,8% dintre aceștia nu caută de lucru și nu doresc să lucreze.

Foto: Telegram/Biroul Național de Statistică

Realitatea Live

27 Sept. 2023, 05:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
27 Sept. 2023, 05:14 // Actual //  Lupu Eduard

Turcia şi Israelul, două ţări cu relaţii bilaterale complicate, au discutat despre cum pot coopera pentru a exporta gaze naturale, ţinta lor principală fiind Europa. Turcia a făcut descoperiri „istorice“ de gaze în Marea Neagră, pe care a început să le exploateze în timp record, şi importă masiv energie din Rusia, Iran şi Azerbaidjan.

Iar Israelul a accelerat dezvoltarea unui proiect de extragere de gaze naturale din largul mării Fâşiei Gaza, teritoriu instabil politic şi social, urmărind majorarea exporturilor. Ga­zele israeliene, dacă ar fi să ajungă în Europa, vor trece prin Turcia şi apoi prin Bulgaria. Tur­cia a exersat recent pentru o perioadă scurtă exporturi de gaze către Uniune folosind ca des­ti­naţie Bulgaria, dar acum are planuri mari.

Anul acesta, unul din guvernele interimare bulgare a încheiat un acord de import de gaze cu Turcia, stârnind controverse şi teama că astfel şi gazele ruseşti îşi vor găsi din nou dru­mul către UE. Nu că încă nu ar ajunge. Ungaria importă com­bustibil de la Gazprom şi, conform con­trac­telor, va continua să cum­pere gaze ruseşti mult timp de-acum încolo (la fel fac şi Italia, Croaţia, Slovacia, Austria şi Grecia).

Dar pentru a reduce dependenţa de o singură sursă, compania naţională de energie din Ungaria tocmai a încheiat un acord cu com­pania naţională de gaze bulgară care-i deschide accesul la terminalele de gaze naturale liche­fiate din Turcia şi Grecia, la care Bulgaria este abonată de mai mult timp. Luna trecută, ace­eaşi companie naţională de energie a Ungariei a înche­iat un acord cu compania naţio­nală de gaze şi petrol a Turciei pentru a importa gaze naturale de la aceasta. Este prima dată când Tur­cia ar vinde gaze într-o ţară care nu-i este vecină. Exporturile prin conducte ar începe în 2024, potrivit agenţiei de presă Anadolu.

Bulgaria-Turcia este şi ruta prin care gazele azere ajung în UE, în România şi Ungaria. Consumatorii ungari au acces şi la GNL importate prin terminalul de pe insula Krk din Croaţia, devenit unul dintre cele mai solicitate din această parte a lumii. De aceea, guvernul croat vrea să extindă capacitatea de import şi procesare a unităţii, pe care au pus ochii inclusiv Germania şi Austria. Astfel, pe piaţa gazelor din sudul Europei creşte o agitaţie în care cei mai mulţi producători şi exportatori sunt state din afara UE, iar cele mai multe state UE sunt importatori, redistribuitori şi verigi în lanţul de transport.
Un rezultat al clocotului este creşterea in­terconectării reţelelor de gaze ale ţărilor din regiune. Dar nici în nord nu este linişte. Inten­ţionând să-şi întărească independenţa de ener­gia rusă, Polonia lucrează la extinderea capa­cităţii de stocare a terminalului de GNL Lech Kaczynski din portul Swinoujscie, din nord-vestul ţării, scrie postul naţional de radio polo­nez. Staţia poartă numele unui fost preşedinte al Poloniei ucis într-un accident aviatic con­troversat în Rusia.

Lech Kaczynski este fratele geamăn al liderului actual al partidului de guvernământ Jaroslaw Kaczynski. De aceea se poate spune că terminalul de GNL este un simbol al libertăţii energetice. Pe la Swinoujscie au intrat în Europa printre primele „gaze ale libertăţii“, GNL importate din SUA.

Anul trecut la Swinoujscie au descărcat combustibil 58 de nave-cisternă, cu mult peste cifra de 42 avută iniţial în plan. Anul acesta sunt aşteptate să sosească 64 de tancuri de GNL, potrivit biznesalert.pl. Cantitatea astfel impor­tată ar umple 5.362 de camioane-cisternă. Anul viitor, importurile de GNL ar umple 7.000 de camioane-cisternă.
Oficialii spun că după extinderea capacităţii de stocare, terminalul Swinoujscie ar putea deveni centrul de gaze al Europei Centrale. Polonia îşi mai construieşte şi un terminal plutitor de regazeificare a GNL la Gdansk. Unitatea ar urma să fie pornită în 2028, cu o capacitate de lucru de 58 de transporturi de GNL pe an.

Proiectul nu a scăpat atenţiei guvernului Ungariei, care a anunţat luna trecută că este interesat să importe GNL şi prin Gdansk. Polonia şi Ungaria au încheiat un acord politic în acest sens. Cu instalaţiile de la Swinoujscie extinse, cu o conductă care aduce gaze pe piaţa internă direct din apele Norvegiei şi cu terminalul de la Gdansk gata de lucru, Polonia nu doar că îşi va putea acoperi consumul intern de gaze, ci va avea suficiente gaze şi pentru export. Toate acestea par premisele venirii unei epoci de aur a gazelor naturale în Europa Centrală şi de Est. Numai că o bună parte din acordurile recente sunt politice, menite să evidenţieze relaţiile actuale dintre state. Israelul încă nu este legat prin conducte de Turcia, dar se fac demersuri în acest sens. O la fel de bună parte din acorduri sunt opace, condiţiile fiind ţinute de guverne la secret. Iar în unele cazuri, relaţiile dintre parteneri sunt volatile. Turcia importă o parte semnificativă din gaze din Iran, sursă de care este nemulţumită. Iar Iranul devine din ce în ce mai antioccidental, fiind un aliat al Rusiei în războiul comercial al acesteia cu Vestul şi în cel militar contra Ucrainei. De asemenea, planurile Rusiei de a crea un „centru de gaze“ în Turcia au intrat în impas din cauza dezacordurilor dintre părţi legate de cine îl va controla, după cum notează Reuters.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău