Scade numărul șomerilor în Republica Moldova. Sectoarele în care au activat cei mai mulți angajați

01 Apr. 2022, 17:05
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
01 Apr. 2022, 17:05 // Actual //  MD Bani

În anul 2021, forța de muncă în Republica Moldova a constituit 871,6 mii persoane. Potrivit datelor Biroului Național de Statistică (BNS), forța de muncă a crescut față de anul 2020,  atunci constituia 867,3 mii persoane. Un aspect important de menționat este că numărul șomerilor a scăzut cu 14,8% față de 2020.

Conform BNS, în cadrul forței de muncă, ponderea bărbaților (52,9%) a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor (47,1%), iar ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare ca ponderea celor din mediul urban (55,0% și, respectiv, 45,0%). De asemenea, a crescut rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste (proporția forței de muncă de 15 ani şi peste în populaţia totală de aceeași categorie de vârstă). În 2021 a constituit 41,1%, în anul 2020 a fost de 40,3%.

În același timp, rata de participare la forța de muncă a persoanelor cu dizabilități a constituit 14,1%.

Datele mai arată că, populaţia ocupată a constituit 843,4 mii persoane, fiind în ușoară creștere față de anul 2020 (834,2 mii).

Cei mai mulți angajați au activat în sectorul serviciilor, mai exact 475,5 mii de persoane sau 56,4% din totalul persoanelor ocupate. Topul este urmat de agricultură unde numărul persoanelor ocupate a constituit 181,2 mii persoane sau 21,5% din totalul persoanelor ocupate. În industrie numărul persoanelor ocupate a constituit 121,6 mii, adică 14,4%, iar în construcții  65,1 mii, adică 13,6 din numărul total.

Totodată, 28,2 mii persoane au fost afectate de șomaj, numărul acestora fiind în descreștere cu 14,8% comparativ cu anul 2020.

Populația în afara forței de muncă constituie 58,9%, 92,8% dintre aceștia nu caută de lucru și nu doresc să lucreze.

Foto: Telegram/Biroul Național de Statistică

Realitatea Live

23 Apr. 2024, 07:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
23 Apr. 2024, 07:29 // Actual //  Lupu Eduard

Cercetătorii de la Potsdam Institute for Climate Impact Research (PIK) au spus în noul studiu publicat în prestigioasa revistă Nature că scăderea economică a fost în mare parte blocată până la jumătatea secolului de schimbările climatice existente.

Criza climatică va costa economia mondială colosala cifră de 38 de trilioane (38.000 miliarde) de dolari pe an până în 2050.
Criza climatică va reduce venitul mediu global cu 19% în următorii 26 de ani, comparativ cu ceea ce ar fi fost fără încălzirea globală cauzată, în principal, de arderea combustibililor fosili, potrivit MSN.

„Aceste daune pe termen scurt sunt rezultatul emisiilor noastre din trecut”, a spus autorul principal al studiului și omul de știință de la PIK din Germania, Leonie Wenz într-un comunicat. „Vom avea nevoie de mai multe eforturi de adaptare dacă vrem să evităm măcar pe unele dintre ele. Și trebuie să ne reducem drastic și imediat emisiile – dacă nu, pierderile economice vor deveni și mai mari în a doua jumătate a secolului, ajungând până la 60% în medie globală până în 2100.”

„Sunt obișnuit ca munca mea să nu aibă un rezultat societal bun, dar am fost surprins de cât de mari au fost pagubele.” Exprimată în dolari, criza climatică va lua o parte anuală de 38 de trilioane de dolari din economia globală în daune până în 2050, au descoperit autorii studiului.

„Se pare că… multe”, a scris scriitorul și avocatul pentru climă Bill McKibben ca răspuns la descoperiri. „Întreaga economie mondială în acest moment este de aproximativ 100 de trilioane de dolari pe an; bugetul federal este de aproximativ 6 trilioane de dolari pe an.”

Aceasta înseamnă că costurile inacțiunii au depășit deja costurile limitării încălzirii globale la 2°C de șase ori, au spus autorii studiului. Cu toate acestea, limitarea încălzirii la 2°C poate reduce semnificativ pierderile economice până în 2100.

„Acestea sunt cauzate de impactul schimbărilor climatice asupra diferitelor aspecte care sunt relevante pentru creșterea economică, cum ar fi randamentele agricole, productivitatea muncii sau infrastructura.”
„Studiul nostru evidențiază inechitatea considerabilă a impactului climatic: găsim daune aproape peste tot, dar țările de la tropice vor suferi cel mai mult pentru că sunt deja au temperaturi mai ridicate”, a spus coautorul studiului Anders Levermann, publicat în revista Nature din 17 aprilie 2024.

„Dacă Amazon, Apple și Microsoft ar fi vrut să evite o lume în care, până la sfârșitul secolului, oamenii aveau cu 60% mai puțini bani de cheltuit pentru a cumpăra orice telefoane și software-uri și nenorociri ciudate pe care intenționează să le vândă, atunci ar trebui să pună presiune asupra băncilor, pentru a nu mai agrava problema. De asemenea, ar trebui să-și dezlănțuie echipele de lobby pentru a cere acțiuni din partea Congresului”, a spus Bill McKibben.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău