Unde dai și unde crapă! Turcia devine hub-ul gazier al rușilor! Moldova invitată să cumpere metanul de la Gazprom

Turcia negociază cu Republica Moldova livrarea de gaz, potrivit ministrului Energiei și Resurselor Naturale al Turciei Fatih Donmez.

Potrivit oficialului turc, în datata de 14-15 februarie urmează să aibă loc summit-ul gazier de la Istanbul unde vor fi invitați furnizorii de gaze, dar și statele care vor să achiziționeze metan. Or, la eveniment va fi invitată și delegația Republicii Moldova.

„În curând, Turcia va deveni un mare supermarket pentru comercializarea gazelor. În acest sens, vom organiza Summitul Gazului de la Istanbul în perioada 14-15 februarie. Acesta, vom reuni la aceeași masă producători din Orientul Mijlociu, din țările Mării Caspice, Asia Centrală și consumatori din Europa”, a spus Donmez.

Ministrul a adăugat că, în ultimii 20 de ani, Turcia a făcut investițiile necesare care îi vor permite să devină un centru de comercializare a gazelor naturale. Acestea sunt capacități de transport, depozitare, rezervoare de GNL, conducte internaționale și a fost creată o piață angro.

Turcia primește gaz în principal din Rusia, Iran și Azerbaidjan. În același timp, acționează în continuare ca un hub de transport important, deoarece o parte semnificativă a gazului este tranzită către Europa. De exemplu, în 2021, Federația Rusă a furnizat Turciei 26,3 miliarde de metri cubi de gaz, sau 44,9% din importurile totale ale țării, rezultă din raportul Autorității de Reglementare a Pieței Energetice din Turcia.

Iranul furnizează Turciei în medie 10 miliarde de metri cubi de gaz pe an, cota sa în balanța energetică a Turciei în 2021 a fost de aproximativ 16%. Prin Turcia trece și Coridorul sudic de gaze (SGC), care începe din Baku, include gazoductul Trans-Anatolian (TANAP), care ajunge la granița cu Grecia, și gazoductul transadriatic (TAP), care leagă Grecia, Albania și sudul Italiei. Volumul transportului prin TANAP în 2022 este planificat la nivelul de 16,2 miliarde de metri cubi, în septembrie, președintele Azerbaidjan Ilham Aliyev a spus că țara sa vrea să dubleze volumul de gaze prin aceste conducte până la 32 de miliarde pe an, TAP – până la 20 de miliarde.

În data de 14 octombrie, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a ordonat guvernului său să înceapă să lucreze la „hub-ul gazier” din Turcia propus de omologul său rus Vladimir Putin pentru a exporta gazul rus spre Europa.

Putin a subliniat în timpul întâlnirii cu Erdogan că Turcia este în prezent ”cea mai fiabilă rută de aprovizionare a Europei” prin intermediul gazoductului TurkStream, care transportă gaz rusesc către Turcia şi mai multe ţări din sudul şi sud-estul Europei. TurkStream, care trece pe fundul Mării Negre, poate transporta până la 31,5 miliarde de metri cubi de gaz pe an. Bulgaria, Grecia, Serbia, România, Ungaria şi Macedonia de Nord sunt alimentate pe această rută.

Autoritățile Republicii Moldova au declarat de nenumărate ori că vor să renunțe la dependența de o singură sursă Gazprom. De la începutul anului 2023, Chișinăul susține că a renunțat la gazul rusesc și cumpără exclusiv de pe bursă, însă nu este exclus că cel achiziționat de pe bursă este și gaz rusesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Energocom #gaz #Moldovagaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Hidrogenul verde nu este singura posibilitate de a exporta energie regenerabilă. Xlinks, o firmă britanică, vrea să construiască o centrală eoliană şi solară în Maroc care ar urma să trimită electricitate direct către Marea Britanie printr-o reţea de 3.800 de kilometri de cabluri submarine până în 2030, scrie The Economist. Iar astfel de planuri, având în centru exporturi de energie regenerabilă din Africa de Nord către Europa, abundă.

Susţinută de firma britanică de energie Octopus Energy, Xlinks vrea să aducă energie solară din însoritul Maroc către înnorata Mare Britanie prin intermediul unor cabluri submarine. Pentru suma de 20 de miliarde de lire sterline, proiectul ar putea acoperi 8% din cererea de energie a britanicilor, suficientă pentru a ţine luminile aprinse în 7 milioane de locuinţe, notează Sifted.
„Este un proiect nebunesc“, admite Simon Morrish, CEO al Xlinks.

Deocamdată, Xlinks nu a construit nimic în Maroc, Marea Britanie sau pe fundul mării. În prezent, lucrează la studii pentru evaluarea rutei reţelei de cabluri. Din suma totală de 20 miliarde de lire sterline, compania a reuşit să atragă până acum 45 de milioane.

Principala provocare în cazul proiectelor de tipul celui dezvoltat de Xlinks este că există foarte puţini producători echipaţi pentru fabricarea cablurilor în sine. Pentru a soluţiona această problemă, Xlinks a creat compania XLCC care să fabrice cablurile.
În cursa pentru energie verde, Europa priveşte din ce în ce mai mult către Africa de Nord, potrivit Yale School of the Environment.

Pe fondul eforturilor de a scăpa de dependenţa de energia rusească, Europa a pornit într-o cursă de instalare de parcuri solare gigantice şi de cabluri submarine pentru a profita de energia regenerabilă abundentă a Africii de Nord.

Marocul exportă deja energie solară către Europa prin intermediul a două conexiuni existente cu Spania. Anul trecut, ţara a încheiat un acord cu UE pentru creşterea exporturilor de energie. Egiptul analizează în prezent trei propuneri pentru cabluri prin care să se conecteze la Grecia.

Un alt cablu submarin care ar lega noile parcuri solare din deşertul din sudul Tuniei la sistemul energetic al Italiei are finanţare promisă din partea UE şi Băncii Mondiale.
Tunisia dezvoltă două proiecte, TuNur şi Elmed, care au drept obiectiv să trimită electricitate către Malta şi Italia din complexele solare aflate în apropiere de oraşul Ejim Maatoug din sud-vestul ţării.
În acest context, Africa de Nord este văzută drept cel mai important viitor partener comercial al Europei în domeniul energiei regenerabile.