Uniunea Europeană pune Rusia la pământ. Vladimir Putin lovit unde îl doare cel mai tare. Ungaria nu s-a mai putut opune

Importurile de petrol rusesc livrat pe mare va fi interzis în statele Uniunii Europene, conform noului pachet de sancțiuni adoptat. Cantitatea reprezintă aproximativ 90% din importurile de petrol rusesc, în Europa. Excepție va face petrolul importat prin conducte destinat țărilor care, prin poziția lor geografică depind de aceste importuri. Alte sancțiuni mai vizează excluderea a celei mai importante bănci din Rusia din sistemul SWIFT.

Liderii din Uniunea Europeană au ajuns la un acord cu privire la adoptarea celui de-al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Decizia a fost adoptată prin vot, vineri, 3 iunie, după cum a anunțat şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, potrivit DPA. Prin acest nou pachet de sancțiuni impus Rusiei, Uniunea Europeană răspunde la invazia pe care Vladimir Putin a declanșat-o în Ucraina, la finalul lunii februarie.

Noul pachet de restricții vizează direct „capacitatea Rusiei de a finanţa războiul, prin impunerea de sancţiuni economice suplimentare”, a declarat Josep Borrell.

Cea mai importantă dintre sancțiuni este cea de impunere a unei interdicții complete asupra importurilor de țiței brut și de produse petroliere provenite din Rusia. Această măsură are în vedere livrările efectuate pe mare, care acoperă cam 90% importurile europene de petrol din Rusia.

Interdicţia face referire la anumite perioade de tranziţie pentru a permite sectorului şi pieţei globale să se adapteze la noua situație. De asemenea, sunt exceptate livrările prin conducte, către țările care, prin poziția georgrafică depind de petrolul rusesc.

Noul pachet de sancţiuni a fost adoptat cu o întârziere de aproximativ o lună. Asta din cauza opoziției pe care Ungaria, în principal, a făcut-o pentru a nu impune un embargo total petrolului rusesc. Astfel, în ultima lună, Ungaria a făcut un lobby masiv împotriva propunerii de introducere a unui embargou total asupra petrolului rusesc importat de UE.

De altfel, este cunoscută poziția pro-rusă pe care guvernul de la Budapesta, condus de Viktor Orban a îmbrățișat-o încă de la începutul războiului din Ucraina. Această politică pro-Putin, dusă de Viktor Orban a condus la izolarea Ungariei pe plan european. Și nu doar statele occidentale ci și membrii grupului de la Visegrad, Polonia, Cehia și Slovacia, s-au îndepărtat de Ungaria.

Pe de altă parte, la presiunile Budapestei, patriarhul Kiril al Bisericii Ortodoxe Ruse, un susţinător fervent al preşedintelui rus Vladimir Putin și al războiului din Ucraina a fost exclus de la sancţiunile convenite de liderii statelor UE la începutul acestei săptămâni.

Noile sancţiuni mai prevăd excluderea celei mai mari bănci din Rusia, Sverbank, din sistemul internaţional de comunicaţii financiare SWIFT. De aseemenea sunt vizate de interdicții trei posturi de televiziune ruse deţinute de stat şi au fost introduse sancțiuni împotriva unor indivizi răspunzători entru crime de război comise în Ucraina.

Noile măsuri vor intra în vigoare, după adoptarea oficială, când vor fi publicate în Jurnalul oficial al UE.

Cele cinci pachete precedente de sancţiuni contra Moscovei au vizat economia, sistemul financiar, banca centrală, oficialităţi guvernamentale ruse de rang înalt, dar și pe preşedintele Vladimir Putin şi cercul său de apropiaţi.

#sanctiuni #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” avertizează că mai multe măsuri incluse în reforma fiscală planificată pentru anul 2027 riscă să afecteze competitivitatea agriculturii moldovenești și să pună presiune suplimentară asupra exportatorilor și fermierilor.

Într-o analiză semnată de economistul Iuri Rija, sunt criticate două modificări majore: majorarea cotei TVA pentru produsele agricole de la 8% la 20% și aplicarea aceluiași regim de impozitare pentru salariați și persoanele fizice care activează în agricultură în baza unor regimuri fiscale speciale.

Potrivit autorului, majorarea TVA nu va genera venituri suplimentare semnificative la buget în cazul exporturilor agricole, deoarece acestea sunt taxate cu cota zero. În schimb, exportatorii vor fi obligați să blocheze sume mai mari de bani în TVA până la rambursarea acestuia de către stat.

„La o cotă de 20%, suma imobilizată este de două ori și jumătate mai mare decât la 8%. Problema afectează direct lichiditatea companiilor și capacitatea acestora de a cumpăra marfă de la fermieri în sezon”, se arată în analiză.

Asociația susține că exportatorii ajung astfel să finanțeze indirect statul din resurse proprii sau din credite bancare, suportând costuri suplimentare cu dobânzile.

Un alt efect negativ este anticipat asupra fermierilor mici care nu sunt plătitori de TVA. Aceștia achită deja TVA de 20% pentru motorină, semințe și îngrășăminte, fără posibilitatea de a recupera aceste costuri, care ulterior se reflectă în prețul producției agricole.

Analiza avertizează și asupra riscului amplificării inflației. Potrivit calculelor prezentate, dacă majorarea TVA la produsele alimentare se va transfera integral în prețuri, impactul direct asupra inflației ar putea fi cuprins între două și patru puncte procentuale, peste efectele deja generate de scumpirea energiei, carburanților și fertilizanților.

Autorul invocă și experiența României, unde majorarea TVA la alimente cu doar două puncte procentuale, de la 9% la 11%, a fost urmată de accelerarea inflației alimentare și de creșteri de prețuri peste nivelul justificat de modificarea fiscală.

Totodată, economistul critică noul sistem de impozitare progresivă propus pentru persoanele fizice, care prevede o cotă de 7% pentru veniturile de până la un milion de lei anual și 15% pentru partea care depășește acest prag.

Potrivit lui Iuri Rija, aplicarea acelorași reguli pentru salariați și pentru persoanele care desfășoară activități agricole este inechitabilă, deoarece în cazul agricultorilor și achizitorilor de produse agricole veniturile reprezintă în mare parte rulaje din care sunt acoperite cheltuieli operaționale, nu profit net.

Analiza oferă exemplul unui achizitor de produse horticole cu un rulaj anual de 1,2 milioane de lei. În actualul sistem fiscal acesta plătește aproximativ 72 de mii de lei impozit anual, iar după reformă suma ar putea crește la 100 de mii de lei, ceea ce înseamnă o majorare a poverii fiscale cu aproape 39%.

În opinia Asociației „Agrocereale”, asemenea măsuri riscă să reducă volumele de achiziții, să diminueze competitivitatea exporturilor agricole și să afecteze veniturile fermierilor.

Organizația solicită menținerea cotei reduse de TVA de 8% pentru produsele agricole, păstrarea facilităților fiscale pentru tehnica agricolă și menținerea unui regim distinct de impozitare pentru persoanele fizice care activează în domeniul agricol.