Vacile subvenționate dau mai mult lapte, dar tot nu acoperă consumul intern

Datorită plăților directe de subvenționare în sectorul zootehnic al Moldovei, volumul de lapte de vacă subvenționat de autorități a crescut cu aproape 45% pe parcursul anului, de la 29.000 tone în 2022 la peste 42.000 tone în 2023. Cantitatea, împreună cu gospodăriile casnice, acoperă doar jumătate din necesar.

În același timp, numărul de bovine subvenționate a crescut de la 5.100 în 2021 la peste 17.400 în 2022. Aceste rezultate arată că plățile subvenționate direcționate în mod corespunzător aduc beneficii semnificative sectorului zootehnic, iar impactul măsurilor anterioare de subvenționare este semnificativ. Ministerul Agriculturii a îndemnat proprietarii de animale de fermă să se înscrie la cel de-al treilea apel pentru plăți directe în sectorul zootehnic.

Ministerul Agriculturii a reamintit că este posibil să se solicite plăți directe din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural pe cap de animal – pentru fiecare junincă, mioară, capră în vârstă de peste 3 luni și junincă în vârstă de peste 12 luni; pentru fiecare mânz și iapă. Există, de asemenea, plăți directe pentru fiecare kilogram de lapte de vacă, oaie sau capră. Cererile vor fi acceptate până la 13 septembrie pentru cererile de plăți pentru cap de animal, iar pentru plățile directe pe kilogram de lapte produs în perioada 1 ianuarie – 30 iunie, cererile vor fi acceptate până la 23 august. Cererile trebuie depuse la oficiile teritoriale ale Agenției de Intervenții și Plăți pentru Agricultură.

Plățile sunt asigurate din Fondul Național pentru Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural, a cărui valoare se ridică în acest an la 1,6 miliarde de lei.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, producția de lapte în întreprinderile agricole a crescut cu 15,1% în anul 2023. Pe de altă parte, în gospodăriile casnice, de unde vine cea mai mare cantitate, a scăzut cu 6,4%. În consecință, întreaga producție s-a redus cu 3,4%.

Deși producția de lapte a crescut în fermele mari, Republica Moldova consumă anual peste 500.000 de tone de lapte. Fermele au produs anul trecut 43.300 de tone (8% din consum), iar gospodăriile casnice – 218.000 de tone (peste 40% din consum). Astfel, producția internă nu reușește să acopere necesarul de consum al țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu dispune în prezent de o industrie de apărare în sens clasic, însă autoritățile recunosc necesitatea dezvoltării acestui sector și intenționează să valorifice industriile cu dublă utilizare care pot deveni atractive pentru partenerii internaționali. Declarația aparține lui Valeriu Mija, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, făcută în timpul unui briefing dedicat summitului NATO de la Haga.

Întrebat despre strategia națională de apărare și despre conexiunile dintre industria locală și lanțurile valorice europene și euroatlantice, Mija a confirmat că Republica Moldova „nu are industrie de apărare clasică”, dar că „lucrurile se mișcă” în direcția integrării în rețelele europene. El a subliniat că documentul strategic include obiective pentru dezvoltarea acestui sector și o cooperare mai strânsă cu Uniunea Europeană și NATO.

„Avem foarte multe industrii cu destinații duble care pot fi catalogate ca mărfuri strategice și care reprezintă interes pentru parteneri”, a explicat oficialul. Potrivit lui, Moldova acționează pe trei filiere: bilaterală, NATO și UE. În cadrul colaborării cu Bruxellesul se lucrează la ajustarea standardelor și identificarea oportunităților concrete de integrare în lanțurile de producție de apărare.

Mija a mai menționat că noua strategie se corelează cu planul de creștere economică dezvoltat de Ministerul Dezvoltării Economice, care vizează stimularea industriilor cu destinație dublă – atât pentru piața civilă, cât și pentru necesități de securitate.

„Pentru Moldova, acest efort ar însemna locuri de muncă, dezvoltare economică și creșterea rezilienței. Pentru parteneri – acces la produse strategice competitive”, a afirmat oficialul.

În contextul în care bugetele de apărare europene au scăzut de trei ori în ultimele decenii, iar cele din Asia au crescut exponențial, NATO și UE încep să investească tot mai mult în revitalizarea capacităților industriale militare. Moldova vrea să prindă acest tren și să contribuie cu propriile resurse intelectuale și capacități industriale emergente.