Monopol în online. Cum a ajuns una dintre cele mai mari companii să controleze cum folosim internetul

06 Aug. 2024, 11:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Aug. 2024, 11:17 // Actual //  bani.md

Alphabet Inc, compania din spatele motorului de căutare Google, a fost găsită vinovată de acțiuni monopoliste în domeniul căutărilor online și al publicității pe internet, a decis luni, 5 august, o curte federală din Statele Unite. Aceasta este prima decizie dintr-o serie de procese în care autoritățile urmăresc marile companii din sectorul tehnologiilor.

Decizia reprezintă o victorie semnificativă pentru Departamentul de Justiție, care a acuzat Google de controlul său asupra a 90% din piața căutărilor online și 95% din căutările pe smartphone-uri.

„Curtea ajunge la următoarea concluzie: Google monopolizează și a acționat ca atare pentru a-și menține monopolul,” a scris judecătorul Amit Mehta, conform News.ro.

Hotărârea deschide calea pentru un al doilea proces în care se vor stabili posibile soluții, precum desființarea companiei sau interzicerea plăților către producătorii de smartphone-uri pentru a seta Google ca motor de căutare implicit. Procesul de „remediere” ar putea fi îndelungat, urmat de potențiale apeluri la Curtea de Apel din Districtul Columbia și la Curtea Supremă a SUA.

Disputele juridice ar putea dura până anul viitor sau chiar până în 2026.

Acțiunile Alphabet au scăzut luni cu 4,3%, ca parte a unui declin general al acțiunilor din sectorul tehnologiei.

Alphabet a declarat că intenționează să facă apel la hotărârea judecătorului Mehta. „Această decizie recunoaște că Google oferă cel mai bun motor de căutare, dar conchide că nu ar trebui să ni se permită să îl facem ușor accesibil,” a declarat Google într-un comunicat.

Mehta a menționat că Google a plătit 26,3 miliarde de dolari numai în 2021 pentru a se asigura că motorul său de căutare este implicit pe smartphone-uri și browsere, păstrându-și astfel cota de piață dominantă.

„A fi implicit este o proprietate imobiliară extrem de valoroasă. Chiar dacă un nou concurent ar fi poziționat din punct de vedere al calității pentru a licita pentru poziția implicită atunci când expiră un acord, o astfel de firmă ar putea concura numai dacă ar fi pregătită să plătească partenerilor mai mult decât miliardele de dolari în cota de venit și să îi despăgubească pentru orice diminuare a veniturilor care rezultă din schimbare,” a arătat judecătorul Mehta.

Acesta a precizat că „Google, desigur, recunoaște că pierderea obligațiilor de plată ar avea un impact dramatic asupra rezultatelor sale. De exemplu, Google a estimat că pierderea opțiunii implicite Safari ar duce la o scădere semnificativă a căutărilor și la pierderi de venituri de miliarde de dolari.”

Procurorul general al SUA, Merrick Garland, a numit hotărârea „o victorie istorică pentru poporul american”, adăugând că „nicio companie – indiferent cât de mare sau influentă – nu este mai presus de lege”.

Acest proces, intentat de administrația Trump, a ajuns în fața judecătorului din septembrie până în noiembrie anul trecut.

„O cesiune forțată a activității de căutare ar rupe Alphabet de cea mai mare sursă de venituri a sa. Dar chiar și pierderea capacității sale de a încheia acorduri exclusive implicite ar putea fi dăunătoare pentru Google,” a declarat analistul senior Emarketer Evelyn Mitchell-Wolf, care a menționat că un proces juridic prelungit va întârzia orice efecte imediate pentru consumatori.

În ultimii patru ani, autoritățile federale de reglementare antitrust au dat în judecată și Meta Platforms Inc, Amazon.com Inc și Apple Inc, susținând că aceste companii au menținut monopoluri în mod ilegal.

Un alt caz împotriva Google cu privire la tehnologia sa de publicitate este programat să fie judecat în septembrie.

Vorbind înainte de pronunțare, William Kovacic, profesor la Facultatea de Drept a Universității George Washington, a declarat că o victorie a Departamentului de Justiție este de natură să ridice moralul celor care aplică legea antitrust în alte cazuri. „Este foarte bun pentru campania lor mai largă de a aplica legea în mod eficient în acest sector,” a spus el.

În 2004, Microsoft a ajuns la un acord cu Departamentul de Justiție în legătură cu acuzațiile că a impus browserul său Internet Explorer utilizatorilor de Windows.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Sept. 2026, 14:21
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
19 Sept. 2026, 14:21 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Asociația Exportatorilor de Cereale „Agrocereale” cere Căii Ferate din Moldova (CFM) identificarea unei soluții pentru taxele de staționare acumulate de vagoanele cu cereale blocate în portul ucrainean Reni, în condițiile în care exportatorii susțin că nu au nicio posibilitate de a controla durata imobilizării acestora.

Într-un demers transmis pe 11 septembrie directorului general al CFM, Serghei Cotelnic, asociația solicită o soluție „echitabilă, previzibilă și sustenabilă” pentru costurile suportate de companiile ale căror vagoane nu pot fi descărcate din cauza situației de securitate din regiune.

Potrivit Agrocereale, doar doi membri ai asociației aveau 83 de vagoane ale CFM încărcate cu cereale și imobilizate de aproximativ o lună în portul Reni. La 9 septembrie, taxele de staționare acumulate ajunseseră la circa 40.532 de dolari și continuau să crească zilnic.

Asociația susține că problema nu este provocată de comercianți. Potrivit informațiilor primite de la membrii săi, unii armatori refuză să opereze în portul Reni din cauza riscurilor militare din sudul Ucrainei și își redirecționează navele către porturi considerate mai sigure.

În lipsa navelor la dană, cerealele nu pot fi descărcate, iar vagoanele rămân blocate. Pentru loturile respective nu ar exista, în actualele condiții, o alternativă reală care să permită descărcarea mărfurilor și eliberarea materialului rulant.

Agrocereale susține că perioadele de staționare provocate de comerciant nu ar trebui tratate identic cu cele generate de factori externi asupra cărora exportatorul nu are control. Asociația invocă în acest context inclusiv existența unui posibil „impediment justificator” prevăzut de relațiile contractuale.

Transportul feroviar internațional de mărfuri dintre Republica Moldova și Ucraina este reglementat inclusiv prin Acordul privind Transportul Internațional de Mărfuri pe Calea Ferată (SMGS). Potrivit asociației, aplicarea unui asemenea argument presupune însă documentarea exactă a fiecărui caz: intrarea vagonului pe teritoriul Ucrainei, localizarea acestuia, momentul apariției impedimentului și cauza concretă a staționării.

„Agrocereale nu cere ca CFM să piardă bani”, precizează asociația, dar consideră că întreaga povară financiară a unui blocaj provocat de riscurile militare nu ar trebui transferată automat asupra exportatorilor.

Asociația cere astfel diferențierea perioadelor de staționare în funcție de cauza reală a imobilizării vagoanelor și deschiderea unor discuții tehnice între CFM și companiile afectate.

Cazul celor 83 de vagoane și al celor peste 40.000 de dolari acumulați drept taxe este prezentat drept un exemplu, Agrocereale precizând că situații similare sunt raportate și de alți membri. Datele consolidate urmează să fie transmise CFM după centralizare.

Asociația avertizează că problema riscă să depășească nivelul unor cazuri individuale, în condițiile în care exportatorii moldoveni de cereale depind de coridorul logistic prin portul Reni. În lipsa unei soluții, blocajul logistic provocat de situația de securitate din regiune riscă să se transforme într-o povară financiară tot mai mare pentru companiile din sector.