Valea morții pentru ruși la Bahmut: ”Câte mai sunt necesare pentru a opri regele nebun al Kremlinului?”

O imagine devenită virală pe Twitter arată zeci de soldați ruși uciși pe un teren viran, în bătălia pentru Bahmut.

”Când zăpada se va topi, mii de soldați ruși vor deveni pur și simplu puncte roșii statistice pe teritoriul ucrainean. Câte morți mai sunt necesare pentru a opri regele nebun al Kremlinului?”, susțin reprezentanții Forțelor Armate ale Ucrainei.

Forțele ruse au pierdut peste 500 de soldați în ultima zi în Bahmut, a declarat sâmbătă Serhiy Cherevaty, purtătorul de cuvânt al grupării estice a Forțelor Armate ale Ucrainei, citat de Kyiv Independent.

Pierderile rusești includ 221 de morți și 314 răniți, potrivit lui Cherevaty. Purtătorul de cuvânt a precizat că au avut loc 53 de confruntări în zonă, dintre care 23 în interiorul orașului devastat. El a adăugat că forțele rusești au bombardat frontul Bahmut de 157 de ori.

Întrebat dacă este posibil să le ajungă soldaților ucraineni care luptă în Bahmut tot ce au nevoie, purtătorul de cuvânt a spus că armata face tot posibilul pentru a le furniza muniție, provizii medicale și alimente.

Orașul Bahmut a cunoscut de luni de zile unele dintre cele mai grele lupte din războiul pe scară largă, dar lupta pentru oraș nu face decât să se intensifice. Atât forțele ucrainene, cât și cele rusești înregistrează pierderi grele. Asaltul Rusiei asupra Bahmut se bazează în mare măsură pe compania militară privată Wagner Group.

Unii soldați ucraineni care luptă în Bahmut s-au plâns de lipsa de muniție, de sprijin și de pregătire, precum și de comunicațiile slabe între unități.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#soldați #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.