Criza petrolului lovește mai puternic Europa decât SUA: Italia și Germania, printre cele mai afectate

09 Mart. 2026, 15:47
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
09 Mart. 2026, 15:47 // Slider //  Grîu Tatiana

Creșterea prețurilor la energie provocată de războiul din Iran afectează mai puternic economiile europene și asiatice decât Statele Unite, arată o analiză publicată de Financial Times. Deși americanii vor resimți scumpirile la pompă, impactul asupra economiei SUA este mai redus, deoarece țara este în prezent un exportator net de petrol și gaze, iar producția internă mare amortizează o parte din efecte.

Datele analizate de Oxford Economics indică faptul că scumpirea energiei va avea un impact diferit asupra inflației în marile economii. Italia este estimată drept una dintre cele mai afectate economii, inflația urmând să crească cu peste un punct procentual față de prognozele anterioare. În zona euro și în Regatul Unit creșterea inflației ar putea depăși jumătate de punct procentual, iar Germania și Franța sunt de asemenea expuse presiunilor generate de costurile energetice ridicate. Prin comparație, în Statele Unite impactul estimat asupra inflației este mult mai mic, de aproximativ 0,2 puncte procentuale, iar Canada este printre economiile cel mai puțin afectate.

Un alt factor care explică diferențele este ponderea cheltuielilor cu energia în bugetele gospodăriilor. Datele Agenției Internaționale pentru Energie arată că în SUA și Canada familiile cheltuiesc aproximativ 3–3,2% din venitul mediu pentru energie în locuință, mult sub nivelul din multe state europene. În Italia, de exemplu, cheltuielile pentru energie ajung la peste 7% din veniturile gospodăriilor, iar în Spania și Germania depășesc 5%. Această diferență face ca scumpirea petrolului și gazelor să fie resimțită mai puternic în Europa.

Pe plan global, mai multe economii asiatice sunt de asemenea vulnerabile, deoarece depind de importurile de petrol din Orientul Mijlociu. China, India și Coreea de Sud se numără printre cele mai expuse state, o mare parte din importurile lor de energie tranzitând Strâmtoarea Ormuz.

Conflictul din regiune a provocat deja creșteri puternice pe piețele energetice. Prețul petrolului Brent a urcat puternic după izbucnirea războiului, iar în Europa prețurile gazelor naturale au crescut semnificativ. Economiștii avertizează că scumpirea energiei ar putea alimenta inflația, reduce puterea de cumpărare și încetini creșterea economică în multe state.

În același timp, marii exportatori de energie, precum Norvegia sau Canada, ar putea beneficia de pe urma prețurilor mai ridicate. Impactul final asupra economiei globale va depinde însă de durata conflictului și de evoluția piețelor energetice în lunile următoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

19 Apr. 2026, 13:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Apr. 2026, 13:59 // Actual //  Ursu Victor

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă  o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!