Criza petrolului lovește mai puternic Europa decât SUA: Italia și Germania, printre cele mai afectate

09 Mart. 2026, 15:47
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
09 Mart. 2026, 15:47 // Slider //  Grîu Tatiana

Creșterea prețurilor la energie provocată de războiul din Iran afectează mai puternic economiile europene și asiatice decât Statele Unite, arată o analiză publicată de Financial Times. Deși americanii vor resimți scumpirile la pompă, impactul asupra economiei SUA este mai redus, deoarece țara este în prezent un exportator net de petrol și gaze, iar producția internă mare amortizează o parte din efecte.

Datele analizate de Oxford Economics indică faptul că scumpirea energiei va avea un impact diferit asupra inflației în marile economii. Italia este estimată drept una dintre cele mai afectate economii, inflația urmând să crească cu peste un punct procentual față de prognozele anterioare. În zona euro și în Regatul Unit creșterea inflației ar putea depăși jumătate de punct procentual, iar Germania și Franța sunt de asemenea expuse presiunilor generate de costurile energetice ridicate. Prin comparație, în Statele Unite impactul estimat asupra inflației este mult mai mic, de aproximativ 0,2 puncte procentuale, iar Canada este printre economiile cel mai puțin afectate.

Un alt factor care explică diferențele este ponderea cheltuielilor cu energia în bugetele gospodăriilor. Datele Agenției Internaționale pentru Energie arată că în SUA și Canada familiile cheltuiesc aproximativ 3–3,2% din venitul mediu pentru energie în locuință, mult sub nivelul din multe state europene. În Italia, de exemplu, cheltuielile pentru energie ajung la peste 7% din veniturile gospodăriilor, iar în Spania și Germania depășesc 5%. Această diferență face ca scumpirea petrolului și gazelor să fie resimțită mai puternic în Europa.

Pe plan global, mai multe economii asiatice sunt de asemenea vulnerabile, deoarece depind de importurile de petrol din Orientul Mijlociu. China, India și Coreea de Sud se numără printre cele mai expuse state, o mare parte din importurile lor de energie tranzitând Strâmtoarea Ormuz.

Conflictul din regiune a provocat deja creșteri puternice pe piețele energetice. Prețul petrolului Brent a urcat puternic după izbucnirea războiului, iar în Europa prețurile gazelor naturale au crescut semnificativ. Economiștii avertizează că scumpirea energiei ar putea alimenta inflația, reduce puterea de cumpărare și încetini creșterea economică în multe state.

În același timp, marii exportatori de energie, precum Norvegia sau Canada, ar putea beneficia de pe urma prețurilor mai ridicate. Impactul final asupra economiei globale va depinde însă de durata conflictului și de evoluția piețelor energetice în lunile următoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

07 Aug. 2026, 17:15
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 17:15 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.