Vestea așteptată de toți moldovenii striviți de facturile la energie electrică. Ministrul Parlicov a anunțat

Către anul 2029 consumatorii de energie electrică vor putea să-și aleagă furnizorul de curent în funcție de tarif, susține ministrul Energiei, Victor Parlicov, într-un interviu pentru MoldovaLive.

„Într-o piață liberă rolul consumatorului va fi mai important. Consumatorul va avea mai multe posibilități, dar și va putea să-și asume mai multe riscuri. Deci, el va putea rămâne pe piața reglementată, dar dacă va dori să plece pe piața liberă, el va avea și mai multe opțiuni, dar și mai multe riscuri, iar noi trebuie să explicăm aceste lucruri consumatorilor. Respectiv, într-un final, eu sunt sigur că noi vom ajunge la o piață matură, iar către anul 2029 ne propunem ca piața de energie electrică și gaze din Republica Moldova să se integreze în piața energetică europeană prin piața românească”, a punctat ministrul Parlicov.

Ministrul Energiei susține că se așteaptă certificarea Moldelectrica în calitate de operator independent de sistem de către ANRE, parte a procesului de unbundling sau separare a activităților de transport, furnizare și distribuție a energiei, prevăzute de Pachetul energetic 3.

„Asta înseamnă că treptat-treptat pe piață vor aparea mai mulți furnizori, mai multe oferte de preț diferite și chiar putem să avem o piață funcțională după modelul piețelor dezvoltate din lume, unde consumatorii vor avea alte tipuri de tarife, nu la preț reglementat, furmizori diferiți, care negociază, oferă servicii suplimentare, deci, tot ce doriți. Același lucru se va întâmpla și în domeniul gazelor”, conchide Parlicov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlicov #Energie #tarife

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.