Veşti apocaliptice. Criza gazelor din UE - producţie insuficientă. Gigantul Gazprom nu vrea să suplimenteze livrările

Veşti apocaliptice. Criza gazelor din UE – producţie insuficientă. Gigantul Gazprom nu vrea să suplimenteze livrările

Şeful celui mai mare operator de facilităţi de stocare a gazelor naturale din Europa, Snam, a avertizat că dacă iarna aceasta va fi deosebit de rece, criza gazelor din UE se va înrăutăţi. Aceasta deoarece din cauza consumului prea rapid instalaţiile de pompare nu vor putea ţine pasul, presiunea se va reduce, făcând ca livrările să fie imposibile.

De pe o altă piaţă vin alte veşti înfiorătoare. Un strateg al multinaţionalei americane de servicii financiare Jefferies a spus că dacă economia mondială se redeschide complet, având în vedere setea de energie şi dependenţa uriaşă de combustibilii fosili, preţurile petrolului s-ar putea duce la 150 de dolari barilul, de la 65-70 de dolari pe baril în prezent. El a precizat totuşi că redeschiderea completă a economiilor este o mare incertitudine.

Ce ar trebui publicul să ştie este că astfel de veşti şi prognoze atrag atenţia asupra celui care le face, iar acest lucru înseamnă publicitate. În vremuri de criză, teama se vinde bine. De asemenea, este în interesul anumitor companii şi investitori să influenţeze piaţa într-o anumită direcţie.

Compania italiană Snam, ca operator de infrastructură şi rezervoare de gaze, are tot interesul ca gazele naturale să curgă în Europa şi Italia.

Actuala criză a gazelor din Europa are la bază producţia europeană insuficientă şi faptul că gigantul rus Gazprom nu vrea, sau nu poate, să suplimenteze livrările de gaze către statele membre ale UE.

Snam este, de asemenea, acţionar la parteneriatul internaţional care operează gazoductul TAP, o conductă ce aduce în UE gaze naturale din Azerbaidjan.

În urmă cu câţiva ani, italienii au discutat cu Gazprom o posibilă colaborare. Acum, scrie Bloomberg, citat de ZF, Snam a atras atenţia unor investitori străini.

Şeful Snam Marco Alvera a declarat într-un interviu pentru Bloomberg că „dacă va fi o iarnă rece, vom da de probleme mari, mari“.

Bloomberg, care în unele materiale scrie că Europa poate ieşi din criză făcând pe plac Gazprom şi grăbind punerea în funcţiune a gazoductului rus Nord Stream 2, pe care SUA şi Polonia nu-l vor, avertizează în materialul cu Alvera că preţurile ridicate la gaze pot forţa fabrici şi companii industriale să reducă consumul şi producţia.

#conducte #aprovizionare #gaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Sancțiunile impuse de SUA asupra băncilor rusești au forțat companiile din Rusia să adopte scheme mai complicate și uneori dubioase pentru efectuarea plăților către furnizorii chinezi, în condițiile în care China rămâne principalul partener comercial al Rusiei.

Pe 21 noiembrie, peste 50 de bănci rusești, inclusiv cele care mai permiteau transferuri directe către China, au fost incluse pe lista de sancțiuni a SUA. Ca răspuns, au devenit tot mai populare serviciile agenților chinezi de plată, care facilitează transferurile prin metode neconvenționale.

„O companie chineză îți propune să plătești în ruble în baza unui contract de agent, iar de restul procesului de transfer se ocupă ei”, explică un importator rus care a adoptat această metodă încă din octombrie. El susține că plățile pentru bunuri precum haine și încălțăminte din fabricile chineze au fost finalizate în doar două zile, notează The Moscow Times.

Consultanții în comerț exterior explică faptul că aceste scheme implică de obicei compensări reciproce între agenții chinezi și exportatorii ruși. În acest caz, transferurile sunt gestionate prin acorduri între părți, minimizând riscurile. Comisioanele percepute de agenți variază între 2,5% și 3% pentru bunuri nesancționate, ajungând până la 15% pentru produse sancționate sau cu utilizare dublă.

Pentru unele bănci rusești sancționate, agenții chinezi oferă comisioane de doar 1%, utilizând veniturile din exportul de materii prime rusești. Totuși, această schemă este aplicabilă doar în anumite regiuni ale Chinei și în anumite bănci care gestionează astfel de tranzacții.

O parte dintre agenți operează prin așa-numitele „scheme cargo”, aducând bunuri în Rusia fără documente legale sau prin metode de contrabandă. După sancțiunile din noiembrie, aceste metode au devenit aproape inevitabile pentru importatorii de produse sancționate sau cu dublă utilizare.

Pentru a reduce riscurile, agenții oferă asigurări împotriva pierderii sau confiscării mărfurilor, însă costul acestora poate ajunge la 15% din valoarea bunurilor. „Dacă vrei să aduci un drone avansat din China, aceasta ar putea fi cea mai sigură opțiune”, a declarat un importator.

Pentru cei care importă produse nesancționate, o altă problemă este deprecierea abruptă a rublei. Devalorizarea monedei rusești cu peste 10% a dus la oprirea temporară a livrărilor din partea unor platforme comerciale chineze și la întârzieri anunțate de furnizori, ceea ce complică și mai mult situația importurilor în Rusia.