FOTO//Bloomberg 50: Cele mai importante personalităţi ale anului 2021. Cine sunt oamenii care au marcat business-ul?

Pentru al cincilea an consecutiv, Bloomberg marchează ediţia Bloomberg 50, topul celor mai importante figuri ale anului 2021 ale căror contribuţii merită recunoscute pe plan mondial.

Alături de personalităţile deja arhicunoscute ale businessului internaţional precum Elon Musk, CEO-ul Tesla, Jeff Bezos, CEO-ul Amazon, Tim Cook, CEO-ul Apple, Larry Page, co-fondatorul Alphabet, sau de figurile politice marcante ale mapamondului cum sunt Joe Biden, Vladimir Putin sau Emmanuel Macron, iată zece dintre cele importante nume ale anului 2021:

Albert Bourla

Un veteran de aproape trei decenii al companiei, Bourla a preluat conducerea în 2019 şi a început să puna bazele succesului recent al Pfizer. În timpul pandemiei, el a creat noua franciză de vaccin prin cuplarea tehnologiei ARN mesager a BioNTech cu expertiza de producţie şi puterea comercială a Pfizer.

Jimmy Lai

Magnatul mass-media a petrecut peste 300 de zile în închisoare anul acesta, făcându-l victima cea mai cunoscută a campaniei necruţătoare a Chinei de a subordona Hong Kong-ul în întregime.

Alexey Navalny

În august 2020, Navalny, unul dintre cei mai duri critici ai Kremlinului, s-a îmbolnăvit într-un zbor din Siberia la Moscova şi a fost în cele din urmă internat la Berlin. Fusese otrăvit cu un agent toxic de tipul Novichok, în ceea ce Occidentul consideră a fi o tentativă de asasinat, acuzaţie negată de autorităţile ruse.

Andy Jassy

Amazon Web Services, pe care Jassy a condus-o timp de aproape două decenii, este pe drumul cel bun pentru vânzări de 61,3 miliarde de dolari în acest an, în creştere cu 35% faţă de 2020. Drept recomensă pentru succesul său, a fost numit CEO al întregii companii.

Darnella Frazier

În iunie, la un an după ce a filmat ofiţerii de poliţie care îl ucideau pe George Floyd, Frazier a devenit primul jurnalist cetăţean care a câştigat o citare specială din partea Consiliului Premiului Pulitzer.

Hoesung Lee

În august, Hoesung Lee a condus aproape 200 de ţări către un acord unanim asupra unui raport care a constatat că omenirea a crescut temperatura globală cu 1,1 grade celsius, făcând planeta mai fierbinte decât a fost în urmă cu 125.000 de ani.

John Nkengasong

Director al Centrului African pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, Nkengasong este virologul care a jucat un rol cheie în procurarea a 400 de milioane de doze de vaccin anti Covid-19 pentru întregul continent.

Mike Winkelmann

Lucrarea sa „Everdays: The first 5.000 Days” s-a vândut la licitaţie în martie pentru 69,3 milioane de dolari, doborând recordul pentru cea mai scumpă piesă de artă digitală din lume.

MacKenzie Scott

Fosta soţie a lui Jeff Bezos a donat 2,7 miliarde de dolari în acest an, pentru un total de aproximativ 8,6 miliarde de dolari donaţi de-a lungul timpului către 800 de organizaţii, ceea ce o face unul dintre cei mai prolifici filantropi din istorie.

Eugene Goodman

Timp de 85 de secunde, pe 6 ianuarie, el s-a confruntat cu protestatarii care au pătruns în Capitoliu şi i-a îndepărtat de parlamentarii vulnerabili din camera Senatului.

#bloomberg #personalitati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.