Peste 260 de moldoveni și-au certificat competențele profesionale, deși nu au studii de profil. Cum au reușit

Din 2019 până în prezent, nouă instituții de învățământ din țară au fost acreditate pentru a evalua și certifica cunoștințele profesionale ale cetățenilor care dețin experiență de lucru într-un anumit domeniu, dar nu au studii de profil. Timp de doi ani, 263 de migranți reveniți și cetățeni care munceau de ani buni în Moldova, au reușit să obțină un certificat de validare a experienței profesionale, iar alte 75 de persoane sunt în curs de calificare.

Aceste rezultate au fost posibile datorită mecanismului-pilot elaborat în 2019 de Ministerul Educației și Cercetării, inițiativă susținută de proiectul PNUD „Migrație și dezvoltare locală”, cu sprijinul financiar al Guvernului Elveției, în parteneriat cu Organizația Internațională a Migrației, Misiunea în Republica Moldova.

De asemenea, și în continuare va fi posibilă certificarea. Doritorii de a obține un certificat de validare a experienței profesionale, pot alege 46 de meserii din domeniile: construcții, alimentație publică, educație, ecologie, industria textilă, industria frumuseții, transport, IT și asistență medicală. În domeniul asistenței medicale, sunt încă în proces de elaborare programul și probele pentru examenul de certificare la meseria de îngrijitor/oare la domiciliu, iar în domeniul educației – pentru meseriile de îngrijitor/oare de copii și instructor/oare în conducere auto.

Astfel, persoana care vrea să își certifice competențele trebuie să contacteze un centru de validare din cadrul unei instituții de învățământ acreditate și să depună dosarul. Nivelul de cunoștințe este testat în cadrul a două examene: proba teoretică și cea practică. La final, sunt înmânate certificate care atestă abilitățile profesionale dobândite. Grație acestuia, persoanele se pot angaja legal în câmpul muncii, atât în țară, cât și peste hotare.

Cei mai mulți dintre candidați, peste 100 de persoane, și-au validat experiența profesională în domeniul construcțiilor, iar asta datorită și faptului că angajatorii sunt cei care achită taxele pentru ca în companiile respective să muncească persoane cu acte în regulă.

Persoanele care doresc să își evalueze cunoștințele sau companiile care vor să ofere posibilitatea de certificare angajaților săi, trebuie să achite o taxă care variază de la 1600 la 3000 de lei, în funcție de domeniul și numărul de competențe calificate.

#competente profesionale #studii de profil #certificare

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.