Vești bune pentru moldovenii care muncesc în străinătate! A fost prelungit termenul de import fără taxă al mașinilor

Serviciul Vamal anunță că scutirea de la plata drepturilor de import pentru cetățenii Republicii Moldova care se întorc la domiciliu, conform Legii nr. 248/2022, a fost extinsă până la 1 octombrie 2025.

Potrivit acestei legi, cetățenilor moldoveni care revin în țară li se permite importul bunurilor personale și a unui vehicul fără achitarea drepturilor de import, cu condiția îndeplinirii următoarelor criterii:

deținerea cetățeniei Republicii Moldova;
vârsta minimă de 18 ani;
deținerea unui permis de ședere permanent sau provizoriu în afara teritoriului Republicii Moldova sau a oricărui alt document emis de autoritățile străine care atestă stabilirea cu traiul în statul respectiv;
prezentarea unor dovezi cu privire la achitarea taxelor și impozitelor în statul de reședință;
petrecerea a cel puțin 36 de luni în afara teritoriului Republicii Moldova în ultimele 48 de luni;
în cazul importului unui vehicul, deținerea unui permis de conducere valabil și emis pe numele solicitantului.

Scutirea de drepturi de import se acordă doar o singură dată și este condiționată de respectarea unor restricții privind comercializarea sau transferul posesiei vehiculului importat pentru o perioadă de 3 ani de la data importului.

De la intrarea în vigoare a Legii nr. 248/2022 la 1 octombrie 2022, 90 de cetățeni care au revenit în Republica Moldova au beneficiat de facilitățile fiscale și vamale prevăzute de această lege.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #mașini #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să îmbătrânească. La începutul anului 2026, în țară locuiau 611,9 mii de persoane cu vârsta de 60 de ani și peste, echivalentul a 25,9% din populația cu reședință obișnuită, arată datele Biroului Național de Statistică.

Ponderea vârstnicilor a crescut de la 25,2% la începutul anului 2024 la 25,9% în 2026, iar BNS califică nivelul actual drept unul „înalt de îmbătrânire demografică”. Procesul este mai pronunțat în cazul femeilor: coeficientul de îmbătrânire ajunge la 29,2%, comparativ cu 22% în rândul bărbaților.

Diferențele dintre femei și bărbați devin și mai mari odată cu înaintarea în vârstă. La persoanele de 60 de ani și peste revin doar 66 de bărbați la 100 de femei, iar în grupa de 85 de ani și peste raportul scade până la numai 35 de bărbați la 100 de femei. Speranța de viață la vârsta de 60 de ani era, în 2025, de circa 21 de ani pentru femei și 16 ani pentru bărbați.

Datele statistice arată și dimensiunea presiunii asupra sistemului de pensii. La 1 ianuarie 2026, Republica Moldova avea 671,7 mii de pensionari, dintre care 530,2 mii primeau pensie pentru limită de vârstă. Pensia medie pentru această categorie era de 4.435,6 lei, însă femeile primeau în medie 4.162 de lei, cu 16,2% mai puțin decât bărbații, care aveau o pensie medie de 4.964,3 lei.

Totodată, 117,8 mii de pensionari pentru limită de vârstă, sau 22,2% din total, beneficiau de pensia minimă, în valoare de 3.055,7 lei. Aproximativ 24,1% dintre pensionarii pentru limită de vârstă erau angajați în câmpul muncii la momentul stabilirii pensiei.

Numărul persoanelor de peste 60 de ani active economic este însă în scădere. În 2025, acesta s-a redus cu 11,1%, până la 87,3 mii de persoane, față de 98,2 mii în anul precedent. Dintre vârstnicii ocupați, aproape 70% aveau între 60 și 64 de ani, iar numai 0,4% aveau cel puțin 80 de ani.

O altă tendință ține de structura gospodăriilor. Aproape jumătate dintre gospodăriile din Republica Moldova 44,5% aveau în componență cel puțin o persoană de 60 de ani și peste. Dintre gospodăriile formate exclusiv din vârstnici, 67,7% erau alcătuite dintr-o singură persoană.

Venitul mediu lunar al unei persoane dintr-o gospodărie cu vârstnici era de 5.161,6 lei, însă diferența dintre oraș și sat este considerabilă: 6.197,6 lei în mediul urban și 4.459,6 lei în mediul rural. Peste jumătate din venituri, 54,9%, proveneau din prestații sociale.

În același timp, aproape jumătate din cheltuielile gospodăriilor cu vârstnici – 46,8% – mergeau pe produse alimentare, iar alte 19,2% erau destinate locuinței, apei, electricității, gazelor și altor combustibili. Doar pentru aceste două categorii erau cheltuite, cumulat, circa două treimi din buget.

#batrini #pensionari #populație