Bulgaria taxează gazul rusesc, care ajunge în Ungaria

Bulgaria a introdus o taxă pentru gazele naturale ruseşti care tranzitează pe teritoriul său, ceea ce i-a făcut pe traderi să se întrebe dacă nu cumva decizia autorităţilor de la Sofia va declanşa o dispută cu Moscova, în contextul unei pieţe a gazelor şi aşa volatile, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Conform unei noi legi, care a fost publicată vineri în Monitorul Oficial şi care a intrat în vigoare imediat, se introduce o taxă de 20 de leva (10,76 dolari) pentru fiecare megawatt oră de gaz provenit din Rusia. Este echivalentul a aproximativ 20% din preţul de referinţă la gaze naturale la Bursa de la Amsterdam.

Chiar dacă Bulgaria nu importă gaze din Rusia pentru nevoile proprii, este o rută semnificativă pentru gazele pe care Rusia le mai trimite prin conductă spre Europa, care a renunțat masiv la gazele rusești după invazia Moscovei în Ucraina.

Aproape jumătate din gazele naturale livrate de Rusia prin conducte intră în Bulgaria din Turcia via conducta TurkStream, pentru a fi livrate mai departe în Ungaria, Serbia şi alte părţi din Europa de Sud.

Decizia autorităţilor de la Sofia creează noi incertitudini pe o piaţă deja agitată. Cotaţiile la gaze în Europa au crescut în ultimele zile după ce au crescut ameninţările la adresa livrărilor de gaze la nivel mondial, inclusiv de pe urma războiului Israel-Hamas, a grevelor potenţiale la facilităţile de export de gaze lichefiate din Australia şi a suspiciunilor de sabotaj la o conductă de gaze din Marea Baltică.

Grupul rus Gazprom nu a comentat decizia autorităţilor de la Sofia însă ministrul ungar al Afacerilor Externe, Peter Szijjarto, a cărui ţară beneficiază de o mare parte din gazele naturale ruseşti care trec prin Bulgaria a criticat decizia ca fiind „inacceptabilă”.

„Ca o ţară membră a Uniunii Europene să ameninţe aprovizionarea cu gaze a altui stat membru este contrar solidarităţii europene, regulilor şi este inacceptabil”, a spus Szijjarto vineri de la Moscova, unde participă la o conferinţă pe energie.

Noua taxă introdusă de Bulgaria, care include o excepţie pentru gazele comprimate transportate în containere speciale, se va aplica operatorilor de reţea şi importatorilor de gaze, dar deocamdată nu este clar cum îi va afecta pe ceilalţi participanţi de pe piaţă.

Actul normativ este destinat implementării sancţiunilor impuse Rusiei de Uniunea Europeană ca răspuns la invadarea Ucrainei. Printre obiectivele legii se numără „o taxare corectă a profiturilor făcute pe teritoriul statului şi creşterea veniturilor la buget”, potrivit parlamentarilor care au elaborat actul normativ.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#taxa #gaz #Ungaria #Gazprom #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.