Vești proaste de la „Satul European”. Bani insuficienți pentru solicitările de 3,7 miliarde de lei

În cadrul programului „Satul European”, Ministerul Infrastructurii se confruntă cu dificultăți financiare, suma totală solicitată pentru cele 748 de proiecte ajungând la 3,7 miliarde de lei, depășind cu mult bugetul disponibil. Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a declarat în cadrul emisiunii „Realitatea te Privește” de la Rlive TV că obiectivul principal rămâne îmbunătățirea condițiilor de viață în comunitățile rurale, iar eforturile pentru a ajunge la cât mai multe primării vor continua.

„Ne dorim să ajungem la cât mai multe primării și asta vom face, pentru că obiectivul nostru este să avem condiții bune de viață pentru oamenii din localități. Am comunicare cu toți primarii, inclusiv de la alte partide, și am spus mereu că vom face tot posibilul să ajutăm acolo unde sunt probleme reale,” a subliniat ministrul.

Costurile totale estimate pentru implementarea programului Național „Satul European” în perioada 2024-2028 se ridică la peste 5,3 miliarde de lei. Dintre aceștia, peste 2,5 miliarde de lei vor fi asigurați din bugetul de stat prin intermediul Fondului Național de Dezvoltare Regională și Locală. Împreună cu Ministerul Finanțelor, în baza selecției pe care o vor face, se va decide cum vor fi distribuite fondurile pentru a maximiza impactul în comunitățile locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #program #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.