FMI trage un semnal de alarmă: Moldova înfruntă provocări majore în redresarea economică

La 28 iunie 2024, Consiliul de directori executivi al FMI a finalizat a cincea evaluare a programului Republicii Moldova, susținut de Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF), precum și prima evaluare a programului susținut de Mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF). Astfel, Republica Moldova a obținut acces imediat la debursarea a 133 milioane DST (circa 175,2 milioane dolari SUA).

În ciuda progresului, evaluarea FMI a evidențiat mai multe carențe în economia Republicii Moldova. Redresarea economică a fost mai lentă decât s-a anticipat, creșterea economică în 2023 fiind sub așteptări, iar în 2024 se preconizează o creștere și mai modestă. Deși inflația s-a menținut în limitele benzii țintite de Banca Națională a Moldovei (BNM) din octombrie anul trecut, riscurile economice rămân ridicate, existând posibilitatea unei înrăutățiri a situației.

Kenji Okamura, director adjunct al FMI și președintele în exercițiu al ședinței, a subliniat că, deși programul cu Republica Moldova se realizează în linii generale conform parametrilor conveniți, există întârzieri în realizarea reformelor structurale. „Autoritățile trebuie să mențină ritmul puternic al reformelor, acesta fiind un factor esențial pentru promovarea prosperității Moldovei,” a declarat Okamura.

De asemenea, FMI a pus accent pe necesitatea concentrării autorităților pe planificarea pentru situații neprevăzute și menținerea flexibilității politicilor, consolidarea securității energetice și promovarea reformelor favorabile creșterii economice. Pe termen mediu, este necesară o consolidare bugetară treptată pentru acumularea de rezerve și menținerea sustenabilității datoriei de stat, având în vedere scăderea preconizată a finanțării externe.

În domeniul politicii monetare, FMI recomandă menținerea ratei de bază la nivelul actual și normalizarea treptată a nivelului ridicat al rezervelor minime obligatorii pentru a sprijini cererea internă. De asemenea, Okamura a subliniat importanța menținerii cerințelor prudențiale actuale privind acționariatul băncilor pentru protejarea stabilității macrofinanciare.

FMI a evidențiat necesitatea reformelor suplimentare pentru consolidarea guvernanței și asigurarea autonomiei, transparenței și responsabilității BNM. Autoritățile trebuie să continue colaborarea cu experții FMI pentru realizarea măsurilor identificate în urma exercițiului de diagnostic realizat recent la BNM.

În domeniul reformelor anticorupție, FMI a salutat progresele realizate, dar a subliniat importanța continuării acestor eforturi pentru a spori încrederea în instituțiile moldovenești și a promova dezvoltarea socioeconomică. Adoptarea legii privind crearea curții anticorupție, programată pentru această vară, este considerată un pas important.

FMI a remarcat și rezultatele pozitive ale programului susținut de RSF, toate măsurile de reformă fiind realizate conform condițiilor stabilite pentru prima evaluare. Menținerea ritmului reformelor este esențială pentru consolidarea rezilienței Moldovei la schimbările climatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#reforme #economie #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consiliul Concurenței din România a aplicat cele mai mari amenzi din istoria sistemului bancar românesc, după ce a sancționat 10 bănci pentru practici anticoncurențiale legate de stabilirea indicelui ROBOR. Valoarea totală a sancțiunilor ajunge la 3,73 miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 710 milioane de euro.

Autoritatea susține că băncile implicate și-ar fi coordonat comportamentul în timpul procedurii de fixing ROBOR, prin schimb de informații considerate confidențiale și strategice. Potrivit Consiliului Concurenței, instituțiile financiare nu ar fi acționat independent atunci când transmiteau cotațiile pentru stabilirea indicelui, ceea ce ar fi influențat nivelul ROBOR și, implicit, dobânzile plătite de clienți la unele credite.

Cea mai mare amendă a fost aplicată Banca Transilvania — peste 875 de milioane de lei. Banca Comercială Română a primit o sancțiune de peste 577 de milioane de lei, iar Raiffeisen Bank și UniCredit Bank au fost amendate cu peste 400 de milioane de lei fiecare. Pe lista sancțiunilor se mai regăsesc BRD, ING Bank, CEC Bank, Exim Banca Românească, Banca Comercială Intesa Sanpaolo România și Libra Internet Bank.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a declarat că investigația nu a vizat politicile bancare sau reglementările din sistem, ci strict comportamentul instituțiilor financiare în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. El a precizat că independența cotațiilor este esențială, mai ales pentru maturitățile unde volumul tranzacțiilor efective este redus.

La scurt timp după anunțul sancțiunilor, băncile au anunțat că vor contesta decizia în instanță. Reprezentanții UniCredit Bank au calificat sancțiunea drept „injustă și nefondată”, susținând că argumentele prezentate în timpul audierilor nu au fost luate în considerare. Și Banca Transilvania a anunțat că va merge în instanță, afirmând că decizia este „arbitrară și nefondată” și că ar putea afecta creditarea economiei cu până la 5 miliarde de euro. Poziții similare au avut și BRD, Banca Comercială Română, Raiffeisen Bank, ING Bank și CEC Bank, care spun că au respectat permanent regulile impuse de Banca Națională a României și legislația europeană.

În paralel, avocatul și europarlamentarul Gheorghe Piperea i-a îndemnat pe clienții cu credite legate de ROBOR să dea băncile în judecată pentru recuperarea dobânzilor plătite în perioada 2018-2026. Acesta susține că decizia Consiliului Concurenței ar putea deveni o probă importantă în astfel de procese.

Investigația a fost începută la finalul anului 2022 și a inclus colaborarea cu Comisia Europeană, deoarece cazul vizează și încălcarea regulilor europene de concurență. Băncile au acum la dispoziție 30 de zile pentru a ataca decizia în instanță.

ROBOR este indicele folosit pentru calcularea dobânzilor la numeroase credite, în special cele contractate înainte de 2019. Un ROBOR mai mare înseamnă rate mai mari pentru debitori, motiv pentru care cazul are impact direct asupra milioane de clienți și asupra costurilor de finanțare din economie.