FMI trage un semnal de alarmă: Moldova înfruntă provocări majore în redresarea economică

29 Iun. 2024, 10:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iun. 2024, 10:40 // Actual //  bani.md

La 28 iunie 2024, Consiliul de directori executivi al FMI a finalizat a cincea evaluare a programului Republicii Moldova, susținut de Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF), precum și prima evaluare a programului susținut de Mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF). Astfel, Republica Moldova a obținut acces imediat la debursarea a 133 milioane DST (circa 175,2 milioane dolari SUA).

În ciuda progresului, evaluarea FMI a evidențiat mai multe carențe în economia Republicii Moldova. Redresarea economică a fost mai lentă decât s-a anticipat, creșterea economică în 2023 fiind sub așteptări, iar în 2024 se preconizează o creștere și mai modestă. Deși inflația s-a menținut în limitele benzii țintite de Banca Națională a Moldovei (BNM) din octombrie anul trecut, riscurile economice rămân ridicate, existând posibilitatea unei înrăutățiri a situației.

Kenji Okamura, director adjunct al FMI și președintele în exercițiu al ședinței, a subliniat că, deși programul cu Republica Moldova se realizează în linii generale conform parametrilor conveniți, există întârzieri în realizarea reformelor structurale. „Autoritățile trebuie să mențină ritmul puternic al reformelor, acesta fiind un factor esențial pentru promovarea prosperității Moldovei,” a declarat Okamura.

De asemenea, FMI a pus accent pe necesitatea concentrării autorităților pe planificarea pentru situații neprevăzute și menținerea flexibilității politicilor, consolidarea securității energetice și promovarea reformelor favorabile creșterii economice. Pe termen mediu, este necesară o consolidare bugetară treptată pentru acumularea de rezerve și menținerea sustenabilității datoriei de stat, având în vedere scăderea preconizată a finanțării externe.

În domeniul politicii monetare, FMI recomandă menținerea ratei de bază la nivelul actual și normalizarea treptată a nivelului ridicat al rezervelor minime obligatorii pentru a sprijini cererea internă. De asemenea, Okamura a subliniat importanța menținerii cerințelor prudențiale actuale privind acționariatul băncilor pentru protejarea stabilității macrofinanciare.

FMI a evidențiat necesitatea reformelor suplimentare pentru consolidarea guvernanței și asigurarea autonomiei, transparenței și responsabilității BNM. Autoritățile trebuie să continue colaborarea cu experții FMI pentru realizarea măsurilor identificate în urma exercițiului de diagnostic realizat recent la BNM.

În domeniul reformelor anticorupție, FMI a salutat progresele realizate, dar a subliniat importanța continuării acestor eforturi pentru a spori încrederea în instituțiile moldovenești și a promova dezvoltarea socioeconomică. Adoptarea legii privind crearea curții anticorupție, programată pentru această vară, este considerată un pas important.

FMI a remarcat și rezultatele pozitive ale programului susținut de RSF, toate măsurile de reformă fiind realizate conform condițiilor stabilite pentru prima evaluare. Menținerea ritmului reformelor este esențială pentru consolidarea rezilienței Moldovei la schimbările climatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

19 Apr. 2026, 13:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
19 Apr. 2026, 13:59 // Actual //  Ursu Victor

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă  o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!