FMI trage un semnal de alarmă: Moldova înfruntă provocări majore în redresarea economică

29 Iun. 2024, 10:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Iun. 2024, 10:40 // Actual //  bani.md

La 28 iunie 2024, Consiliul de directori executivi al FMI a finalizat a cincea evaluare a programului Republicii Moldova, susținut de Mecanismul extins de creditare (ECF) și Mecanismul de finanțare extinsă (EFF), precum și prima evaluare a programului susținut de Mecanismul de finanțare pentru reziliență și durabilitate (RSF). Astfel, Republica Moldova a obținut acces imediat la debursarea a 133 milioane DST (circa 175,2 milioane dolari SUA).

În ciuda progresului, evaluarea FMI a evidențiat mai multe carențe în economia Republicii Moldova. Redresarea economică a fost mai lentă decât s-a anticipat, creșterea economică în 2023 fiind sub așteptări, iar în 2024 se preconizează o creștere și mai modestă. Deși inflația s-a menținut în limitele benzii țintite de Banca Națională a Moldovei (BNM) din octombrie anul trecut, riscurile economice rămân ridicate, existând posibilitatea unei înrăutățiri a situației.

Kenji Okamura, director adjunct al FMI și președintele în exercițiu al ședinței, a subliniat că, deși programul cu Republica Moldova se realizează în linii generale conform parametrilor conveniți, există întârzieri în realizarea reformelor structurale. „Autoritățile trebuie să mențină ritmul puternic al reformelor, acesta fiind un factor esențial pentru promovarea prosperității Moldovei,” a declarat Okamura.

De asemenea, FMI a pus accent pe necesitatea concentrării autorităților pe planificarea pentru situații neprevăzute și menținerea flexibilității politicilor, consolidarea securității energetice și promovarea reformelor favorabile creșterii economice. Pe termen mediu, este necesară o consolidare bugetară treptată pentru acumularea de rezerve și menținerea sustenabilității datoriei de stat, având în vedere scăderea preconizată a finanțării externe.

În domeniul politicii monetare, FMI recomandă menținerea ratei de bază la nivelul actual și normalizarea treptată a nivelului ridicat al rezervelor minime obligatorii pentru a sprijini cererea internă. De asemenea, Okamura a subliniat importanța menținerii cerințelor prudențiale actuale privind acționariatul băncilor pentru protejarea stabilității macrofinanciare.

FMI a evidențiat necesitatea reformelor suplimentare pentru consolidarea guvernanței și asigurarea autonomiei, transparenței și responsabilității BNM. Autoritățile trebuie să continue colaborarea cu experții FMI pentru realizarea măsurilor identificate în urma exercițiului de diagnostic realizat recent la BNM.

În domeniul reformelor anticorupție, FMI a salutat progresele realizate, dar a subliniat importanța continuării acestor eforturi pentru a spori încrederea în instituțiile moldovenești și a promova dezvoltarea socioeconomică. Adoptarea legii privind crearea curții anticorupție, programată pentru această vară, este considerată un pas important.

FMI a remarcat și rezultatele pozitive ale programului susținut de RSF, toate măsurile de reformă fiind realizate conform condițiilor stabilite pentru prima evaluare. Menținerea ritmului reformelor este esențială pentru consolidarea rezilienței Moldovei la schimbările climatice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

28 Sept. 2026, 16:25
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  Ursu Victor
28 Sept. 2026, 16:25 // Oameni şi Idei //  Ursu Victor

Noul ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, intră în Guvern cu un portofoliu de investiții, două apartamente, un Mercedes și participații în mai multe companii din România. Cele mai importante active din declarația de avere depusă la numire sunt acțiunile deținute la Banca Transilvania, evaluate în document la peste 25,5 milioane de lei românești.

Declarația, completată la 25 septembrie și aferentă veniturilor și averii din 2025, arată că Năsui a încasat anul trecut o indemnizație de 234.832 de lei românești de la Camera Deputaților din România. Mult mai mari au fost însă veniturile sale din investiții: ministrul declară dividende de 1.187.266 de lei românești de la Banca Transilvania, de peste cinci ori mai mult decât indemnizația sa de parlamentar.

În plus, Năsui a obținut 6 206 euro din chiria unui apartament.

Cea mai valoroasă poziție din declarație este participația sa la Banca Transilvania. Documentul indică o valoare declarată de 25.521.447 de lei românești pentru acțiunile deținute. Năsui mai declară participații la societatea de servicii de investiții financiare Muntenia Global Invest, evaluate la 167 760 de lei românești, și la compania de administrare imobiliară Bio Carpatherra, în valoare de 800 de lei.

Ministrul mai deține trei plasamente în titluri emise de Ministerul Finanțelor din România. În declarație sunt înscrise poziții de 168, 200 și 350 de titluri, cu dobânzi indicate de 1,6%, 5% și, respectiv, 6,8%.

La capitolul imobile, Năsui declară două apartamente. Primul, cu o suprafață de 49 de metri pătrați, a fost dobândit în 2007 și apare în declarație cu o valoare de 400.000 de euro. Cel de-al doilea are 99 de metri pătrați, a fost dobândit în 2016 printr-un contract de schimb și este declarat la 177.650 de euro.

În proprietatea ministrului se mai află un teren de 10,6 metri pătrați, destinat construcțiilor și amenajărilor, dobândit în 2016 și declarat cu valoarea de un leu românesc.

Năsui conduce un Mercedes GLC fabricat în 2016, cumpărat în același an. În declarație, automobilul figurează cu o valoare de achiziție de 40 000 de euro și o valoare de piață de circa 20.000 de euro, diferența fiind explicată prin amortizarea în timp.

În contul curent de la Banca Transilvania, ministrul indică aproximativ 24.830 de lei românești. Totodată, în declarație nu sunt înscrise datorii care să depășească pragul legal de raportare.

La capitolul interese personale, Năsui declară calitatea de membru al Asociației CFA România și al Societății pentru Libertate Individuală. De asemenea, acesta figurează ca membru al Biroului Național al Uniunii Salvați România și vicepreședinte al filialei municipale București.

Veniturile din dividende sunt indicate la 1,18 milioane RON  și sunt de aproximativ cinci ori mai mari decât indemnizația sa de parlamentar, iar valoarea declarată a participației la Banca Transilvania depășește 25,5 milioane RON.