VIDEO Află care este cel mai valoros obiect sechestrat de ARBI. Interviu cu Radu Botezatu și Victoria Danu

Aproape jumătate dintre bunurile sechestrate de Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale din Republica Moldova (ARBI) sunt terenuri agricole. Lista poate fi completată cu mașini de lux, locuințe și chiar aeronave. Radu Botezatu, șeful Secției Cooperare Internațională din cadrul ARBI și Victoria Danu, șefa Direcției Sisteme Informaționale și Analitică din cadrul ARBI, au relatat într-un interviu exclusiv cum cooperează cu instituțiile partenere de peste hotarele țării, cum sunt identificate bunurile dobândite ilegal și modalitatea prin care le duc evidența.

„Omologii noștri de peste hotare reprezintă un „hub” de schimb de informații în domeniul recuperării bunurilor infracționale. Instituția oricărui stat la care noi recurgem direct, are acces la bazele de date operate de către FISC, bănci și alte autorități, sau obțin această informație prin intermediul solicitărilor la nivel național și ne-o expediază”, a explicat Radu Botezatu, șeful Secției Cooperare Internațională din cadrul ARBI.

ARBI ține evidența bunurilor sechestrate în procesul efectuării investigațiilor financiare paralele. Acestea sunt repartizate după valoare, cantitate și localizare. Odată ce se pune sechestru pe un bun, acesta nu poate fi înstrăinat. Proprietarul, însă, rămâne în drept să îl gestioneze, achită facturile și se preocupă de problemele legate de bunul mobil sau imobil.

„Dacă vorbim despre cele mai scumpe bunuri, este o aeronavă care costă 278 de milioane de lei. 40% din toate bunurile sechestrate sunt terenurile agricole, cel mai scump valorând un milion și jumătate. Din categoria mijloace de transport – cel mai valoros bun sechestrat este de 10 milioane de lei, iar în cazul construcțiilor – în jur de 112 milioane de lei”, a explicat Victoria Danu, șefa Direcției Sisteme Informaționale și Analitică din cadrul ARBI.

În cazul bunurilor din străinătate, se emite o hotărâre judecătorească în Republica Moldova. Ulterior, se trimite o solicitare către statul în care se află bunul. În total, au fost puse sub sechestru bunuri de peste 400 de milioane de lei în 15 state, însă, pentru a încheia recuperarea, este necesară decizia finală a instanței.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale este o subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Național Anticorupție. ARBI a fost fondată în 2017, are scopul de a efectua investigații financiare paralele, precum și indisponibilizarea bunurilor infracționale. În cei cinci ani de activitate, ARBI a reușit să identifice și să indisponibilizeze, în țară și peste hotare, bunuri și active în valoare de peste 6 miliarde de lei.

Acest material a fost realizat cu suportul Fundației Soros Moldova, în parteneriat cu Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale, subdiviziune autonomă în cadrul CNA. Fundația nu influențează politica editorială a Grupului de Presă Realitatea.

#ARBI #sechestru #active #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.