VIDEO Au fost reținute șase persoane implicate în dosarul contrabandei cu țigări „Ashima”. Trei sunt angajați ai IGPF

Încă șase persoane au fost reținute în dosarul contrabandei cu 179 de cutii cu țigări „Ashima”, la Cahul, cu implicarea angajaților Poliției de Frontieră. Mai exat, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a desfășurat percheziții, de comun cu ofițerii SIS, în dosarul schemei de contrabandă cu 179 de cutii de țigări „Ashima”, deconspirată în iulie curent, scrie Realitatea.md.

„Perchezițiile au fost desfășurate la domiciliile figuranților, la Cahul și Chișinău. În numărul persoanelor reținute azi, 2 noiembrie, în urma documentării desfășurate de SIS, prin colaborare cu Serviciul Protecție Internă și Anticorupție al MAI, trei figuranți ar fi fost implicați direct în schema de contrabandă, iar alții trei sunt angajați ai Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Printre angajații de la frontieră reținuți figurează și un fost șef interimar al sectorului poliției de frontieră Cahul, precum și un fost șef al Direcției regionale Sud a Inspectoratului”, se arată în nota informativă a PCCOCS.

Potrivit responsabililor, actualmente pe dosar figurează cu statut de persoane învinuite și bănuite 14 figuranți. Investigațiile continuă, în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor.

Realitatea.md amintește că în această dimineață, procurorii PCCOCS, de comun cu ofițerii SIS au descins la punctul de trecere a frontierei Cahul-Oancea.

Momentul în care angajații Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) au descins la punctul de trecere a frontierei Cahul-Oancea a fost suprins de călătorii care erau în așteptare la trecerea frontierei.

VIDEO Au fost reținute șase persoane implicate în dosarul contrabandei cu țigări „Ashima”. Trei sunt angajați ai IGPF – Realitatea.md

#contrabanda cu tigari #ashima #dosar #retineri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.