VIDEO Au fost reținute șase persoane implicate în dosarul contrabandei cu țigări „Ashima”. Trei sunt angajați ai IGPF

Încă șase persoane au fost reținute în dosarul contrabandei cu 179 de cutii cu țigări „Ashima”, la Cahul, cu implicarea angajaților Poliției de Frontieră. Mai exat, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a desfășurat percheziții, de comun cu ofițerii SIS, în dosarul schemei de contrabandă cu 179 de cutii de țigări „Ashima”, deconspirată în iulie curent, scrie Realitatea.md.

„Perchezițiile au fost desfășurate la domiciliile figuranților, la Cahul și Chișinău. În numărul persoanelor reținute azi, 2 noiembrie, în urma documentării desfășurate de SIS, prin colaborare cu Serviciul Protecție Internă și Anticorupție al MAI, trei figuranți ar fi fost implicați direct în schema de contrabandă, iar alții trei sunt angajați ai Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Printre angajații de la frontieră reținuți figurează și un fost șef interimar al sectorului poliției de frontieră Cahul, precum și un fost șef al Direcției regionale Sud a Inspectoratului”, se arată în nota informativă a PCCOCS.

Potrivit responsabililor, actualmente pe dosar figurează cu statut de persoane învinuite și bănuite 14 figuranți. Investigațiile continuă, în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor.

Realitatea.md amintește că în această dimineață, procurorii PCCOCS, de comun cu ofițerii SIS au descins la punctul de trecere a frontierei Cahul-Oancea.

Momentul în care angajații Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) au descins la punctul de trecere a frontierei Cahul-Oancea a fost suprins de călătorii care erau în așteptare la trecerea frontierei.

VIDEO Au fost reținute șase persoane implicate în dosarul contrabandei cu țigări „Ashima”. Trei sunt angajați ai IGPF – Realitatea.md

#contrabanda cu tigari #ashima #dosar #retineri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.