VIDEO Au fost reținute șase persoane implicate în dosarul contrabandei cu țigări „Ashima”. Trei sunt angajați ai IGPF

Încă șase persoane au fost reținute în dosarul contrabandei cu 179 de cutii cu țigări „Ashima”, la Cahul, cu implicarea angajaților Poliției de Frontieră. Mai exat, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a desfășurat percheziții, de comun cu ofițerii SIS, în dosarul schemei de contrabandă cu 179 de cutii de țigări „Ashima”, deconspirată în iulie curent, scrie Realitatea.md.

„Perchezițiile au fost desfășurate la domiciliile figuranților, la Cahul și Chișinău. În numărul persoanelor reținute azi, 2 noiembrie, în urma documentării desfășurate de SIS, prin colaborare cu Serviciul Protecție Internă și Anticorupție al MAI, trei figuranți ar fi fost implicați direct în schema de contrabandă, iar alții trei sunt angajați ai Inspectoratului General al Poliției de Frontieră. Printre angajații de la frontieră reținuți figurează și un fost șef interimar al sectorului poliției de frontieră Cahul, precum și un fost șef al Direcției regionale Sud a Inspectoratului”, se arată în nota informativă a PCCOCS.

Potrivit responsabililor, actualmente pe dosar figurează cu statut de persoane învinuite și bănuite 14 figuranți. Investigațiile continuă, în vederea stabilirii tuturor circumstanțelor.

Realitatea.md amintește că în această dimineață, procurorii PCCOCS, de comun cu ofițerii SIS au descins la punctul de trecere a frontierei Cahul-Oancea.

Momentul în care angajații Serviciului de Informații și Securitate (SIS) și Procuraturii pentru Combaterea Criminalităţii Organizate şi Cauze Speciale (PCCOCS) au descins la punctul de trecere a frontierei Cahul-Oancea a fost suprins de călătorii care erau în așteptare la trecerea frontierei.

VIDEO Au fost reținute șase persoane implicate în dosarul contrabandei cu țigări „Ashima”. Trei sunt angajați ai IGPF – Realitatea.md

#contrabanda cu tigari #ashima #dosar #retineri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.