(VIDEO) Bogdan Pleșuvescu, președintele Victoriabank: Vom rămâne o bancă dedicată tuturor tipurilor de clienți

Președintele Victoriabank, Bogdan Pleşuvescu, este un profesionist cu peste 20 de ani de experiență în management şi o vastă expertiză în domeniul comercial şi al afacerilor. În cadrul unui interviu special pentru Realitatea.md, Bogdan Pleșuvescu a discutat despre schimbările majore implementate în ultimii patru ani, lansarea noilor produse digitale, strategia de dezvoltare pentru următorii trei ani și aportul României la acest proces.

„Vom rămâne în continuare o bancă dedicată tuturor tipurilor de clienți, cu un focus mai mare pe dezvoltarea portofoliilor de clienți în zona de întreprinderi mici și mijlocii”, menționează președintele Victoriabank.

Strategia de dezvoltare a băncii pentru perioada 2022-2024 a fost realizată cu suportul experților din România.

„Este mult mai ușor să transformi o bancă atunci când lucrezi cu cineva care a lucrat, care a trăit, care a simțit deja modelul către care tinzi. Din acest considerent, ne-a fost mult mai ușor să aducem experți de la Banca Transilvania, să lucreze cot la cot cu colegii din Republica Moldova”, a mai adăugat Bogdan Pleșuvescu.

Cu ajutorul experienței colegilor de peste Prut, Victoriabank a reușit să implementeze conceptul de „human banking”, construind un brand cu angajatori umani, deschiși pentru noi experiențe și, cel mai important, pentru tineri – oferindu-le oportunitatea de a-și dezvolta cariera profesională în Republica Moldova, ci nu în alte țări.

B.C. „Victoriabank” S.A. este prima bancă comercială din Republica Moldova, înființată în anul 1989, la Chișinău. Se numără printre primele 3 bănci din Republica Moldova după valoarea activelor.

În continuare, vă invităm să vizionați ediția integrală a interviului.

„Acest proiect este realizat cu sprijinul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.”

#Bogdan Plesuvescu #Victoriabank #interviu #presedinte

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.