Situație tensionată în sectorul energetic al țării! Maia Sandu convoacă Consiliul Suprem de Securitate

Consiliul Suprem de Securitate se întrunește, astăzi, pentru a evalua situația în domeniul securității energetice. Ședința începe la ora 18:00.

Republica Moldova se află în pragul unei crize energetice, în condițiile în care de astăzi, 24 octombrie, Tiraspolul a redus livrările la 27%, iar din noiembrie la 23%. Motivul este diminuarea cu 30% a volumelor de gaze livrate de concernul rus Gazprom.

În cazul stopării definitive a livrărilor de gaz în stânga Nistrului, Republica Moldova va rămâne fără curentul electric de la Centrala de la Cuciurgan.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat în cadrul emisiunii „în Profunzime” că în cazul unui asemenea scenariu, autoritățile intenționează să achiziționeze energie electrică de pe piața europeană, dar și să majoreze producția de curent livrată de CET-urile locale.

„Energia achiziționată de pe piețele europene va fi mai scumpă, dar trebuie să fim pregătiți de acest lucru”, a precizat ministrul.

În prezent, Republica Moldova importă 70% din necesarul de curent de la Cuciurgan și 30% din România.

Tariful pentru consumatorii Premier Energy este de 3,15 lei pentru KW/h, iar pentru cei din nordul țării – 3,21 lei KW/h.

#consiliu #Energie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.