Situație tensionată în sectorul energetic al țării! Maia Sandu convoacă Consiliul Suprem de Securitate

Consiliul Suprem de Securitate se întrunește, astăzi, pentru a evalua situația în domeniul securității energetice. Ședința începe la ora 18:00.

Republica Moldova se află în pragul unei crize energetice, în condițiile în care de astăzi, 24 octombrie, Tiraspolul a redus livrările la 27%, iar din noiembrie la 23%. Motivul este diminuarea cu 30% a volumelor de gaze livrate de concernul rus Gazprom.

În cazul stopării definitive a livrărilor de gaz în stânga Nistrului, Republica Moldova va rămâne fără curentul electric de la Centrala de la Cuciurgan.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu a declarat în cadrul emisiunii „în Profunzime” că în cazul unui asemenea scenariu, autoritățile intenționează să achiziționeze energie electrică de pe piața europeană, dar și să majoreze producția de curent livrată de CET-urile locale.

„Energia achiziționată de pe piețele europene va fi mai scumpă, dar trebuie să fim pregătiți de acest lucru”, a precizat ministrul.

În prezent, Republica Moldova importă 70% din necesarul de curent de la Cuciurgan și 30% din România.

Tariful pentru consumatorii Premier Energy este de 3,15 lei pentru KW/h, iar pentru cei din nordul țării – 3,21 lei KW/h.

#consiliu #Energie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.

#dezastru #educatie #elevi