(VIDEO) CCM rămâne în continuare fără un judecător. CSM a amânat inițierea procedurii

Demararea concursului de numire în funcție a unui nou judecător la Curtea Constituțională (CCM) a fost astăzi amânat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pe motiv că în lege nu ar fi indicat în mod expres procedura de desemnare a magistraților la CCM, în cazul declarării funcției vacante.

Mai exact, CSM spune că nu are elaborat în acest sens un regulament pentru anunțarea unui concurs și urmează să creeze un grup de lucru, care să se ocupe de acest subiect.

Amintim că, postul vacant de judecător la Curtea Constituțională a fost anunțat, după decesul magistratului Eduard Ababei, la data de 28 ianuarie.

Curtea Constituțională este alcătuită din șase judecători, numiți pentru un mandat de șase ani. Doi judecători sunt numiți de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.

Judecătorii constituționali beneficiază de imunitate. Ei nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați (cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă), trimiși în judecată penală sau contravențională fără încuviințarea prealabilă a Curții Constituționale. Ei pot deține această funcție pe durata a două mandate.

Eduard Ababei a fost numit judecător al Curții Constituționale de către CSM, în iulie 2019 – Judecătorul Curții Constituționale, Eduard Ababei, s-a stins din viață.

#CCM #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.