(VIDEO) CCM rămâne în continuare fără un judecător. CSM a amânat inițierea procedurii

02 Mart. 2021, 13:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Realitatea.md
02 Mart. 2021, 13:28 // Actual //  Realitatea.md

Demararea concursului de numire în funcție a unui nou judecător la Curtea Constituțională (CCM) a fost astăzi amânat de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), pe motiv că în lege nu ar fi indicat în mod expres procedura de desemnare a magistraților la CCM, în cazul declarării funcției vacante.

Mai exact, CSM spune că nu are elaborat în acest sens un regulament pentru anunțarea unui concurs și urmează să creeze un grup de lucru, care să se ocupe de acest subiect.

Amintim că, postul vacant de judecător la Curtea Constituțională a fost anunțat, după decesul magistratului Eduard Ababei, la data de 28 ianuarie.

Curtea Constituțională este alcătuită din șase judecători, numiți pentru un mandat de șase ani. Doi judecători sunt numiți de Parlament, doi de Guvern și doi de Consiliul Superior al Magistraturii.

Judecătorii constituționali beneficiază de imunitate. Ei nu pot fi reținuți, arestați, percheziționați (cu excepția cazurilor de infracțiune flagrantă), trimiși în judecată penală sau contravențională fără încuviințarea prealabilă a Curții Constituționale. Ei pot deține această funcție pe durata a două mandate.

Eduard Ababei a fost numit judecător al Curții Constituționale de către CSM, în iulie 2019 – Judecătorul Curții Constituționale, Eduard Ababei, s-a stins din viață. 

11 Sept. 2026, 10:48
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
11 Sept. 2026, 10:48 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova se împrumută la costuri ridicate din cauza imaginii pe care o are pe piețele financiare, iar această situație pune o presiune tot mai mare asupra bugetului de stat. Declarația a fost făcută de noul președinte al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spătari, în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Potrivit acestuia, problema nu este neapărat nivelul actual al datoriei publice, ci costul la care statul reușește să atragă finanțare.

„Acum, datoria noastră nu este extremă, dar ea este costisitoare, pentru că Moldova nu are o imagine foarte favorabilă și ne costă foarte scump să ne împrumutăm”, a declarat Marcel Spătari.

Parlamentarul susține că fiecare împrumut nou contractat de stat vine cu costuri suplimentare, iar dobânzile plătite pentru finanțarea datoriei afectează direct bugetul public.

În opinia sa, atunci când este analizat deficitul bugetar, trebuie urmărit nu doar nivelul acestuia, ci și impactul pe care îl are asupra acumulării datoriei publice de la un an la altul.

Spătari atrage atenția și asupra unei alte vulnerabilități: nivelul redus al veniturilor colectate de stat în raport cu dimensiunea economiei.

„Un stat, el funcționează din impozitele pe care le colectează. Republica Moldova, față de alte state din Europa, colectează foarte puțin”, a explicat președintele Comisiei economie.

Potrivit acestuia, veniturile bugetului public național reprezintă aproximativ 35% din economia Republicii Moldova. Pentru comparație, în statele baltice ponderea variază între 39% și 44%, iar media europeană ajunge la circa 46%.

În aceste condiții, Marcel Spătari consideră că Republica Moldova trebuie să găsească soluții pentru consolidarea veniturilor bugetare și, în paralel, pentru reducerea costurilor de finanțare.

În anul 2026, costul deservirii datoriei este de 6,5 miliarde de lei, iar în anul 2027 – 7,5 miliarde de lei.