Închisoare cu executare. Ex-ministra Elena Udrea, condamnată la 8 ani de detenție

02 Mart. 2021, 13:44
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Realitatea.md
02 Mart. 2021, 13:44 // Au Bani //  Realitatea.md

Elena Udrea a fost condamnată la opt ani de închisoare cu executare pentru infracțiunile pentru care a fost trimisă în judecată de DNA în legătură cu dosarul finanțării campaniei electorale din 2009. Totodată, Ioana Băsescu a fost condamnată la cinci ani de detenție. Dan Andronic a fost achitat.

Elena Udrea a primit mai multe condamnări pentru spălare de bani și luare de mită. Acestea au fost contopite și a rezultat o pedeapsă de șase ani de închisoare cărora li s-a adăugat un spor de doi ani. În total, Udrea va avea de executat opt ani de detenție.

Totodată, Ioana Băsescu a fost condamnată la cinci ani de detenție. Ea a fost acuzată de delapidare și instigare la spălare de bani, fapte pentru care a primit mai multe pedepse, care au fost contopite, rezultând cinci ani de închisoare.

Victor Tarhon, la data faptei preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, a primit patru ani cu suspendare pentru luare de mită.

Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, va avea de executat șase ani de închisoare pentru mită.

Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare pentru delapidare.

Dan Andronic a fost achitat.

Este o decizie în primă instanță, care poate fi contestată. După ce motivarea va fi redactată pe larg, dosarul va ajunge la instanța supremă, unde va fi luată decizia finală.

Acuzațiile pe care le-au adus procurorii DNA în acest dosar

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) i-au trimis în judecată în 2017, pe Elena Udrea, la data faptelor ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru instigare la luare de mită, spălare a banilor, pe Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, pentru luare de mită, pe Victor Tarhon, la data faptei preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, tot pentru luare de mită, pe Ioana Băsescu, notar public, fiica preşedintelui României în funcţie la acel moment, pentru instigare la delapidare, instigare la spălarea banilor, pe Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, pentru delapidare şi pe Dan Andronic, pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului.

„În cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani provenite din infracţiuni de corupţie, delapidare şi evaziune fiscală care au fost folosite, ulterior, pentru plata unor servicii prestate în campania electorală. Legătura dintre persoanele care obţineau banii pe cale nelegală şi prestatorii de servicii legate de campanie era realizată de inculpata Udrea Elena Gabriela. Aceasta conducea un staff de campanie informal al unuia dintre candidaţi şi, din această poziţie, coordona atât achiziţiile de servicii de campanie, cât şi persoanele care au acţionat ca intermediari pentru plăţile realizate, astfel încât sumele de bani să ajungă la societăţile prestatoare”, arăta DNA într-un comunicat de presă.

Procurorii spun că remiterea foloaselor infracţionale a fost ascunsă prin contracte fictive încheiate cu firme care prestau în realitate servicii în cadrul campaniei electorale, respectiv publicitate stradală, tipărire de afişe, reclame publicate în mass media, realizarea unor pagini de internet, monitorizarea presei, organizarea de spectacole şi prestarea de servicii de consultanţă.

Elena Udrea, pe atunci ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, este acuzată că, în perioada octombrie – noiembrie 2009, l-a determinat pe Gheorghe Nastasia, la acea vreme secretarul general al ministerului, să ceară şi să primească suma de aproape un milion de lei de la un om de afaceri, în schimbul asigurării plăţii unor contracte pe care societatea respectivă le avea în derulare. Contractele, în valoare de aproape 50 de milioane de euro, fuseseră încheiate cu autorităţi locale finanţate de Ministerul Turismului privind construirea de domenii schiabile şi telegondole, în cadrul programului “Schi in România”.

„Udrea Elena Gabriela i-a indicat inculpatului Nastasia Gheorghe atât suma pe care urma să o solicite de la reprezentantul societăţii comerciale în schimbul asigurării finanţării ce urma să fie aprobată de către minister în contul unor lucrări deja executate de societate, cât şi denumirea firmei către care urma să se realizeze plata foloaselor pretinse (a mitei). În perioada 27 noiembrie – 21 decembrie 2009, omul de afaceri a virat în contul firmei indicate, în două tranşe, suma de 918.864 lei, în baza unui contract fictiv ce avea ca obiect prestarea unor servicii de publicitate, deşi societăţile administrate de omul de afaceri nu aveau nevoie de o campanie naţională de publicitate pentru promovarea unor proiecte locale”, arată DNA.

În realitate însă, banii ar fi fost folosiţi pentru plata unor servicii de publicitate stradală pentru campania electorală a unuia dintre candidaţi, scrie Digi24.

06 Nov. 2026, 15:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Grîu Tatiana
06 Nov. 2026, 15:33 // Bani și Afaceri //  Grîu Tatiana

Aproape 873 000 de lei în taxe și contribuții au declarat companiile de taxi care lucrează prin aplicații, după ce Fiscul le-a semnalat nereguli în raportări. Până la 5 noiembrie, companiile au inclus în declarațiile fiscale și 326 de șoferi care nu figurau anterior în raportările privind salariile.

Cea mai mare parte din suma declarată, de 872 965 de lei, o reprezintă contribuțiile la asigurările sociale, de 356 248 de lei. Companiile au mai raportat 223 310 lei în prime de asigurare medicală obligatorie, 156 335 de lei în impozit pe salarii și 137 071 de lei în TVA pentru serviciile importate.

Serviciul Fiscal de Stat a depistat diferențele după ce a comparat declarațiile fiscale cu datele furnizate de Agenția Națională Transport Auto. Potrivit Fiscului, 49 de companii nu declaraseră TVA pentru serviciile importate, iar în cazul a 41 au fost depistate omisiuni la declararea șoferilor. La 26 de companii au fost constatate ambele probleme.

Din 19 octombrie, Fiscul a început să informeze companiile despre obligațiile lor și să le explice cum să își corecteze declarațiile. Instituția le recomandă să înregistreze la casa de marcat plățile în numerar, să declare corect șoferii, veniturile și TVA pentru serviciile importate și să își achite integral și la termen taxele și contribuțiile.