VIDEO CineMADE în România: Filmul de Oscar „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, duminică seara, exclusiv la RLIVE TV

Producția „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” de Cristian Mungiu este următorul film din seria „CineMADE în România”, difuzat în exclusivitate de RLIVE TV. Drama va putea fi vizionată duminică, la ora 21:00.

Un film despre realitățile erei lui Ceaușescu, văzute prin ochii a două studente. Otilia și Gabiță împart camera de cămin, iar după ce una dintre ele rămâne gravidă, îl găsesc pe domn Bebe și se întâlnesc cu el într-o cameră închiriată la hotel, pentru o misiuni absolut secretă.

Din distribuție fac parte actori precum Anamaria Marinca, Luminița Gheorghiu, Mădălina Ghițescu, dar și basarabenii Tania Popa și Ion Grosu. Pelicula a fost nominalizată la Globul de Aur, proiectată la Cannes și la Festivalul Academiei Europene de Film, fiind deținătoarea mai multor trofee Goppo.

„Filmul vorbește în mare măsură despre cum arătau viețile noastre în perioada comunistă, despre rolul prieteniei și solidarității din perioada respectivă, și despre frica și anxietatea din noi în momentul în care statul devenise „ocrotitorul” unei spaime care putea veni de la oricine.

Chestia aceasta ne-a influențat foarte mult viața, în special viața adulților din anii 90. Mă bucur să văd că și astăzi filmul poate fi interpretat în mai multe forme. Sunt curios să văd cum va fi primit aici, care dintre aceste aspecte ale lui vor prevala, și care sunt considerate mai moderne și mai actuale”, declara regizorul Critian Mungiu pentru Radio Chișinău.

Filmul românesc „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile” este difuzat în cadrul proiectului „CineMADE în România”. Cu intenția de a reflecta evoluția și diversitatea culturală și socială a României moderne, pe o piață dominată de producții din Rusia și SUA, RLIVE TV aduce duminică de duminică publicului din Republica Moldova filme românești contemporane. Abordarea va asigura prezentarea unui conținut inovator și relevant, diferit de filmele clasice românești, deja cunoscute și difuzate în țara noastră, dar și promovarea identității noastre culturale.

„CineMADE in România” își propune să îmbogățească experiența cinematografică ale telespectatorilor, promovând în același timp cultura și arta românească.

#premiera #cinema #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Moldova cumpără tot mai mult îngrășăminte ieftine, dar dependența de un singur furnizor crește. Analizele economistului Iurie Rija arată schimbări pe piața fertilizanților în 2026.

Astfel, unele produse s-au ieftinit în pofida scumpirilor internaționale, iar harta furnizorilor a fost redesenată aproape complet.

Una dintre cele mai interesante evoluții este la îngrășămintele complexe NPK. În primele 4,5 luni ale anului, Republica Moldova a importat 22.623 tone, echivalentul a 90% din întreg volumul adus în tot anul 2025. Totuși, prețul mediu a scăzut cu 6%, până la 12,47 lei/kg, în timp ce alte îngrășăminte azotate s-au scumpit.

Datele arată că 61% din toate importurile de NPK au fost concentrate într-o singură lună – aprilie 2026 –, când importatorii au cumpărat și la cel mai bun preț al sezonului.

În același timp, dependența de Rusia a atins un nivel record. Aproape 92% din NPK-ul importat a venit din Federația Rusă, iar diferențele de preț sunt mari. Produsul rusesc a costat 11,06 lei/kg, în timp ce cel din România a ajuns la 21,03 lei/kg, iar unele produse vest-europene au fost de până la șase ori mai scumpe.

O schimbare apare și la sulfatul de amoniu. Dacă în anii precedenți Rusia domina piața moldovenească, în 2026 a dispărut complet din statistici. În locul acesteia, aproape întreaga aprovizionare a fost realizată prin România, însă produsul provine în realitate din China. Potrivit datelor, 99,1% din sulfatul de amoniu importat în primele luni ale anului a avut origine chineză.

Economistul explică faptul că noua filieră logistică – China–România–Republica Moldova – a permis importatorilor să obțină unul dintre cele mai mici prețuri din ultimii ani: 5,91 lei/kg.

La amofos și sulfoamofos, prețurile au rămas practic neschimbate, însă piața și-a schimbat liderii. România și-a redus livrările cu aproape două treimi, Rusia a revenit pe primul loc, iar Serbia a intrat puternic în joc, oferind cel mai ieftin produs dintre sursele importante de aprovizionare.