(VIDEO) Cum va fi organizat HRAMUL orașului Chișinău în acest an? Ce spune primarul

23 Aug. 2021, 10:53
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
23 Aug. 2021, 10:53 // Actual //  MD Bani

În acest an se împlinesc 585 de ani de la prima atestare documentară a Chișinăului. Cu această ocazie, Primăria Capitalei, alături de Direcția Cultură, Direcția Generală Educație, Tineret și Sport va organiza mai multe evenimente în toate sectoarele orașului, scrie Realitatea.md.

Ce-i drept, acestea vor fi modeste, comparativ cu cele de acum câțiva ani, când centrul orașului era arhiplin de vizitatori. Din cauza pandemiei de COVID-19, dar și numărului de cazuri care crește ca pe drojdii, în acest an, se va renunța la concerte și târguri de amploare.

Despre asta a anunțat edilul Capitalei, Ion Ceban, în cadrul ședinței Primăriei munciipiului Chișinău.

„Hramul orasului Chișinău, să fie organizate evenimente mai mici, mai dispersate, simbolic, asta e situația. Nu vrem să avem spitale pline cu infectați. Din toamnă vrem să deschidem școlile și grădinițele, iar instituțiile să activeze în regim normal”, a anunțat Ceban.

De asemenea, Ceban a mai anunțat că Forul economic, planificat pentru a fi organizat în luna octombrie, va fi amânat până la primăvară. La acest eveniment urmau să fie prezenți circa 600 de persoane, atât din țară, cât și de peste hotare.

Amintim că potrivit datelor din cronici, denumirea de Chișinău a fost menționată pentru prima dată într-un hrisov întocmit pe 17 iulie 1436, la Vaslui. Documentul era o Carte Domnească de Întăritură, prin care, domnii Țării Moldovei, Ilie și Ștefan au dat și i-au întărit lui Oancea Logofăt pentru credincioasă slujbă, mai multe sate de pe Răut, Ichel și Bâc, dintre care făceau parte și Procopinți, Macicăuți și Cozarăuți.

22 Iun. 2026, 15:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Iun. 2026, 15:54 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat,  profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!